29 de definiții pentru stomac

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STOMAC, stomacuri, s. n. Parte a aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, în formă de pungă, situată între esofag și duoden, în care se face digestia alimentelor; foale. ◊ Expr. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la stomac = a nu putea suferi (pe cineva). (Fam.) A-și pune stomacul la cale = a-și potoli foamea, a mânca. [Var.: (înv.) stomah s. n.] – Din sl. stomahŭ.

STOMAC, stomacuri, s. n. Parte a aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, în formă de pungă, situată între esofag și duoden, în care se face digestia alimentelor; foale. ◊ Expr. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la stomac = a nu putea suferi (pe cineva). (Fam.) A-și pune stomacul la cale = a-și potoli foamea, a mânca. [Var.: (înv.) stomah s. n.] – Din sl. stomahŭ.

stomac [At: (a. 1652) C. CR. 180/13 / V: (îrg) ~ah, (înv) stumah[1], (reg) omac1, stăm~, ~ag, stum~, sum~, tomag / Pl: ~uri, (pop) ~ace / E: ngr στομάκι, lat stamachus, vsl стомахъ cf fr estomac] 1 (La om și la unele animale) Segment în formă de pungă al tubului digestiv, situat între esofag și duoden, în care se face digestia Si: (îvp) mațe, (pop) inimă, pântece, rânză, (reg) foale (13), moară, râșniță, rumegătoare, rumegătură, rumegușe, târfă2, (fam) pipotă, ramazan. 2 (La om și la unele animale; pop; pex) Pântece. 3 (Îe) Pe ~ul gol Înainte de a fi mâncat ceva. 4 (Fam; îe) A nu avea (pe cineva) (sau a nu-i fi cineva) la ~ A nu suporta pe cineva sau ceva. 5 (Îe) A avea ~ de struț A avea stomac foarte sănătos și rezistent. 6 (Îe) A avea ~ul deranjat A avea diaree. 7 (Îe) A-și strica ~ul (sau ~urile) la cale A mânca (pe săturate). 8 (Rar; pex) Digestie. 9 (Adesea construit cu verbele „a suferi”, „a fi bolnav”) Boală localizată la stomac (1), de obicei gastrită sau ulcer. 10 (Rar) Hrană (1). 11 Parte externă a corpului omenesc care corespunde stomacului. corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

STOMAC, stomacuri, s. n. Organ al aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, situat între esofag și intestinul subțire, în care se face digestia alimentelor. Acum încep să simt și un soi de gol subt stomac. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. Ceaiul de ismă, luat seara și dimineața, cîte o ceașcă, activează mistuirea și îndreptează stomacul. ȘEZ. VIII 155. ◊ Expr. (Familiar) A nu avea pe cineva la stomac sau a-i sta cuiva la stomac, se spune cînd cineva nu poate suferi pe altul, cînd îi poartă pică. A-și pune stomacul (rar stomacurile) la cale = a-și potoli foamea, a mînca. După ce-și văzu stomacul pus la cale, trase o fugă la mal, bău apă, apoi se întoarse și se tolăni pe pămîntul umed. DUNĂREANU, CH. 226. (În forma stomah) Știubei și tovarășii săi își puneau provizoriu stomahurile la cale. C. PETRESCU, Î. II 140. – Variantă: stomah s. n.

STOMAC ~uri n. (la om și la animalele superioare) Parte a aparatului digestiv în care se digeră alimentele. Durere de ~.A nu avea (pe cineva) la ~ a nu suporta (pe cineva). A-și pune ~ul la cale a mânca bine. /<ngr. stómahos, sl. stomahu

stomac n. organ interior ce primește și mistuește alimentele.

STOMAH s. n. v. stomac.

stuma[1] sf vz stomac

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

*stomáh n., pl. urĭ (ngr. stomáhi, d. vgr. stómahos, de unde vine lat. stómachus, it. stómaco, fr. estomac; vsl. stomahŭ. Cp. cu splină). O umflătură în aparatu digestiv în care se așează mîncarea și se mistuĭe: stomahu rumegătoarelor are patru despărțiturĭ. A avea stomah de struț, a avea stomah foarte sănătos. A nu-l avea pe cineva la stomah, a nu-țĭ plăcea, a-l urî. – Pop. -ag. V. chișcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STOMAC s. 1. v. burduhan. 2. (ANAT.) stomac glandular v. cheag; stomac măcinător v. pipotă. 3. (înv. și pop.) mațe (pl.), (pop.) burtă, inimă, pântece, rânză, (reg.) foale, moară, râșniță, rumegătoare, rumegătură, rumeguș, (Ban.) târfă, (înv.) bandor, (fam.) pipotă, ramazan. (Dureri de ~.)

STOMAC s. (ANAT.) 1. burduhan, (pop.) burduf, (reg.) bîrdan, (Ban), tîrban. (~ unor animale.) 2. (înv. și pop.) mațe (pl.), (pop.) burtă, inimă, pîntece, rînză, (reg.) foale, moară, rîșniță, rumegătoare, rumegătură, rumeguș, (Ban.) tîrfă, (înv.) bandor, (fam.) pipotă, ramazan. (Dureri de ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stomac (-curi), s. n. – Parte a aparatului digestiv. – Var. înv. stomah. Fr. estomac, și mai înainte (sec. XVIII) din ngr. στομάχι, cf. sl. stomachŭ (Vasmer, Gr., 137). – Der. stomacal, adj., din fr.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

STOMAC abataj, cantină, ghiozdan, jgheab, magazie, pipotă, raft.

a avea ceață în stomac expr. a-i fi foame

a avea fluturi în stomac expr. a fi îndrăgostit

a nu avea la stomac (pe cineva) expr. a antipatiza (pe cineva)

a-i întoarce (cuiva) stomacul pe dos expr. a scârbi (pe cineva), a-i face greață (cuiva).

Intrare: stomac
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stomac
  • stomacul
  • stomacu‑
plural
  • stomacuri
  • stomacurile
genitiv-dativ singular
  • stomac
  • stomacului
plural
  • stomacuri
  • stomacurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stomah
  • stomahul
  • stomahu‑
plural
  • stomahuri
  • stomahurile
genitiv-dativ singular
  • stomah
  • stomahului
plural
  • stomahuri
  • stomahurilor
vocativ singular
plural
stumah
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stumacă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stumac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stomag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stămac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tomag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stomac, stomacurisubstantiv neutru

  • 1. Parte a aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, în formă de pungă, situată între esofag și duoden, în care se face digestia alimentelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: foale
    • format_quote Durere de stomac. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Acum încep să simt și un soi de gol subt stomac. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. DLRLC
    • format_quote Ceaiul de ismă, luat seara și dimineața, cîte o ceașcă, activează mistuirea și îndreptează stomacul. ȘEZ. VIII 155. DLRLC
    • chat_bubble familiar A nu avea (pe cineva) la stomac sau a-i sta cuiva la stomac = a nu putea suferi (pe cineva), a-i purta pică. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble familiar A-și pune stomacul (rar stomacurile) la cale = a-și potoli foamea. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: mânca
      • format_quote După ce-și văzu stomacul pus la cale, trase o fugă la mal, bău apă, apoi se întoarse și se tolăni pe pămîntul umed. DUNĂREANU, CH. 226. DLRLC
      • format_quote Știubei și tovarășii săi își puneau provizoriu stomahurile la cale. C. PETRESCU, Î. II 140. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.