12 definiții pentru stipendia


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STIPENDIÁ, stipendiez, vb. I. Tranz. (Livr.) A subvenționa, a finanța, a avea în slujba sa (o persoană, un grup etc.) ♦ A ajuta pe cineva cu bani. [Pr.: -di-a] – Din fr. stipendier, lat. stipendiari.

STIPENDIÁ, stipendiez, vb. I. Tranz. (Livr.) A subvenționa, a finanța, a avea în slujba sa (o persoană, un grup etc.) ♦ A ajuta pe cineva cu bani. [Pr.: -di-a] – Din fr. stipendier, lat. stipendiari.

STIPENDIÁ, stipendiez, vb. I. Tranz. A subvenționa, a finanța (o persoană, un grup etc.).

STIPENDIÁ vb. I. tr. A avea pe cineva în solda sa; a subvenționa, a finanța pe cineva. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. stipendier, cf. lat. stipendiare < stipendium – leafă].

STIPENDIÁ vb. tr. a avea pe cineva în solda sa; a subvenționa, a finanța pe cineva. (< fr. stipendier, lat. stipendiari)

A STIPENDIÁ ~éz tranz. 1) (persoane, instituții etc.) A susține printr-o subvenție; a subvenționa. 2) A ajuta pe cineva cu bani. /<fr. stipendier, lat. stipendiari

stipendià v. 1. a ținea cu leafă; 2. a da un stipendiu.

*stipendiéz v. tr. (lat. stipendiare, fr. stipendier). Întrețin pin soldă: a stipendia o trupă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stipendiá (livr.) (-di-a) vb., ind. prez. 3 stipendiáză, 1 pl. stipendiém (-di-em); conj. prez. 3 să stipendiéze; ger. stipendiínd (-di-ind)

stipendiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. stipendiéz, 3 sg. și pl. stipendiáză, 1 pl. stipendiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. stipendiéze; ger. stipendiínd (sil. -di-ind)

stipendia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. stipendiază, 1 pl. stipendiem, ger. stipendiind)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STIPENDIÁ vb. v. finanța, subvenționa.

stipendia vb. v. FINANȚA. SUBVENȚIONA.

Intrare: stipendia
  • silabație: -di-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stipendia
  • stipendiere
  • stipendiat
  • stipendiatu‑
  • stipendiind
  • stipendiindu‑
singular plural
  • stipendia
  • stipendiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stipendiez
(să)
  • stipendiez
  • stipendiam
  • stipendiai
  • stipendiasem
a II-a (tu)
  • stipendiezi
(să)
  • stipendiezi
  • stipendiai
  • stipendiași
  • stipendiaseși
a III-a (el, ea)
  • stipendia
(să)
  • stipendieze
  • stipendia
  • stipendie
  • stipendiase
plural I (noi)
  • stipendiem
(să)
  • stipendiem
  • stipendiam
  • stipendiarăm
  • stipendiaserăm
  • stipendiasem
a II-a (voi)
  • stipendiați
(să)
  • stipendiați
  • stipendiați
  • stipendiarăți
  • stipendiaserăți
  • stipendiaseți
a III-a (ei, ele)
  • stipendia
(să)
  • stipendieze
  • stipendiau
  • stipendia
  • stipendiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)