opțiuni
  • info

11 definiții pentru stingător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STINGĂTOR, (1) stingătoare, s. n., (2) stingători, s. f. 1. S. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; spec. extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. 2. S. f. Dispozitiv instalat deasupra coșurilor pentru a opri scânteile. [Var.: stingătoare s. f.] – Stinge + suf. -ător.

stingător, ~oare [At: PETROVICI, P. 282 / Pl: ~i, ~oare / E: stinge + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care stinge focul. 3 sn Dispozitiv, aparat care servește la stingerea incendiilor Si: extinctor (2). 4 sn (Îs) ~ de scântei Dispozitiv pentru stingerea scânteilor și a arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. 5 sf Dispozitiv care se așază deasupra coșurilor pentru a opri scânteile. 6 sf (Îs) ~oare de lumânări Căpăcel de metal în formă de con, care servește la stinsul lumânărilor.

STINGĂTOR, stingătoare, s. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. [Var.: stingătoare s. f.] – Stinge + suf. -ător.

STINGĂTOR, stingătoare, s. n. 1. Aparat pentru stingerea incendiilor prin împroșcarea unei spume sau a unei substanțe care împiedică accesul oxigenului spre locul arderii. 2. (În expr.) Stingător de scîntei = dispozitiv pentru stingerea seînteilor și a arcurilor electrice care se produc la contactele întrerupătoarelor electrice.

STINGĂTOR ~oare n. Aparat pentru stingerea focului (prin împroșcare cu substanțe spumogene care împiedică arderea); extinctor. ◊ ~ de scântei dispozitiv pentru stingerea scânteilor de la întrerupătoarele electrice. /a stinge + suf. ~tor

STINGĂTOARE s. f. v. stingător.

STINGĂTOARE s. f. v. stingător.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stingător (aparat) s. n., pl. stingătoare

stingător (aparat) s. n., pl. stingătoare

stingător (de incendiu) s. n., pl. stingătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STINGĂTOR s. extinctor. (~ de incendii.)

STINGĂTOR s. extinctor. (~ de incendii.)

Intrare: stingător
stingător substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stingător
  • stingătorul
  • stingătoru‑
plural
  • stingătoare
  • stingătoarele
genitiv-dativ singular
  • stingător
  • stingătorului
plural
  • stingătoare
  • stingătoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stingător, stingătoaresubstantiv neutru

  • 1. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. prin specializare Extinctor. DEX '09
      sinonime: extinctor
    • 1.2. Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Stinge + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.