STILOBAT, stilobați, s. m. (în arhitectura clasică) Suport de zidărie sau de piatră care susține un șir de coloane. – Din fr. stylobate.

stilobat sm [At: ALEXI, W. / Pl: ~ați / E: fr stylobate] Suport de zidărie, care susține un șir de coloane, folosit în arhitectura clasică.

STILOBAT, stilobați, s. m. Suport de zidărie sau de piatră care susține un șir de coloane. – Din fr. stylobate.

STILOBAT s.m. Piedestal care susține un șir de coloane. [< fr. stylobate, cf. gr. stylos – coloană, bainein – a sprijini].

STILOBAT s. m. piedestal care susține un șir de coloane. (< fr. stylobate)

STILOBAT ~ți m. arhit. Soclu de piatră care susține un șir de coloane. /<fr. stylobate

stilobat s. m., pl. stilobați

stilobat s. m., pl. stilobați

stilobat s. m., pl. stilobați

STILO- „coloană, vîrf ascuțit, stil botanic”. ◊ gr. stylos „stîlp, coloană” > fr. stylo-, germ. id., engl. id., it. stilo- > rom. stilo-. □ ~bat (v. -bat₂), s. m., piedestal care susține un șir de coloane; ~dozimetru (v. dozi-, v. -metru₁), s. n., dozimetru de radiație portativ, de forma unui stilou; ~for (v. -for), adj., (despre plante) înzestrat cu stil; ~graf (v. -graf), s. n., unealtă ascuțită cu care se înțeapă hîrtia pentru a face punctele care redau alfabetul orbilor; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu tehnic de obținere cu ajutorul electrolizei a unor imitații de desene în peniță, de gravuri etc.; ~hioid (v. hio-, v. -id), s. n., piesă principală a arcului de susținere hioidian; ~id (v. -id), adj., s. n., 1. adj., În formă de stil vegetal sau de pumnal. 2. s. n., Parte ascuțită, în formă de pumnal, a unui os sau a unei apofize; ~lit (v. -lit₁), s. n., aspect al suprafeței de separație dintre două strate sau din interiorul unei roci sedimentare omogene; ~podiu (v. -podiu), s. n., expansiune vegetală în formă de disc la baza stilului; ~spor (v. -spor), s. m., spor alungit format la vîrful filamentului micelian sau în picnidiile lichenilor sau fungilor; ~stegiu (v. -stegiu), s. n., scufie a stilului aparținînd plantelor asclepiadacee.