2 intrări
11 definiții
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (2)
- jargon (3)
Explicative DEX
STIGMĂ, stigme, s. f. (Biol.) Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roșie lângă corpusculul bazal, care servește la orientarea animalului spre lumina cea mai potrivită. – Din lat., fr. stigma.
STIGMĂ, stigme, s. f. (Biol.) Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roșie lângă corpusculul bazal, care servește la orientarea animalului spre lumina cea mai potrivită. – Din lat., fr. stigma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
STIGMĂ s.f. (Zool.) 1. Organit specializat pentru recepționarea excitațiilor luminoase, la protozoare. 2. Stigmat (2, 3). [< fr., it., lat., gr. stigma].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STIGMĂ1 s. f. 1. organit specializat pentru receptarea excitațiilor luminoase, la protozoare. 2. stigmat (3, 4). (< fr., lat. stigma)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
-STIGMĂ2 elem. stigmati-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
STIGMATI-/STIGMATO-, -STIGMĂ elem. „stigmat”. (< fr. stigmati-, stigmato-, -stigma, cf. lat. stigma, -atis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
STIGMATO- elem. stigmati-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
+stigmă s. f., g.-d. art. stigmei; pl. stigme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stigmă s. f., pl. stigme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
-STIGMĂ „semn, pată”. ◊ gr. stigma „pată, semn” > fr. -stigma, engl. id. > rom. -stigmă.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
STIGMATI- „stigmat”. ◊ L. tz. stigma, atis „urmă, pată” > fr. stigmati-, engl. id., > rom. stigmati-. □ ~fer (v. -fer), adj., care poartă stigmate; ~form (v. -form), adj., în formă de stigmat.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
STIGMATO- „stigmat”. ◊ gr. stigma, atos „semn, pată, marcă” > fr. stigmato-, germ. id., engl. id. > rom. stigmato-. □ ~for (v. -for), adj., s. n., 1. adj., Care poartă stigmate. 2. s. n., Parte terminală a stilului care poartă stigmatele; ~id (v. -id), adj., cu aspect de stigmat; ~nomiu (v. -nomiu), s. n., cavitate în formă de pete produsă, prin roadere, în parenchimul vegetal, de către larvele unor insecte; ~stegiu (v. -stegiu), s. n., tegument al stigmatului.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stigmă, stigmesubstantiv feminin
- 1. Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roșie lângă corpusculul bazal, care servește la orientarea animalului spre lumina cea mai potrivită. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- stigma DEX '09 DEX '98 DN
stigmatielement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere cu semnificația „stigmat”. MDN '00 DETS
etimologie:
- stigmati-, stigmato-, -stigma MDN '00
- stigma, -atis MDN '00 DETS