9 definiții pentru stetoscop


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne. – Din fr. stéthoscope.

STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne. – Din fr. stéthoscope.

STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument prevăzut cu două ramuri tubulare (ale căror capete se fixează în urechi) de care se servesc medicii pentru a percepe cu mai multă intensitate zgomotele respirației și bătăile inimii.

STETOSCÓP s.n. Instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe mai puternic zgomotele respirației și bătăile inimii; fonendoscop. [< fr. stéthoscope, cf. gr. stethos – piept; skopein – a observa].

STETOSCÓP s. n. 1. instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe zgomotele respirației și bătăile inimii; fonendoscop. 2. aparat pentru stabilirea prin ascultare a defectelor de funcționare a unui motor. (< fr. stéthoscope)

STETOSCÓP ~oápe n. med. Aparat pentru auscultația organelor interne (inimii, plămânilor etc.). [Sil. -to-scop] /<fr. stéthoscope

*stetoscóp n., pl. oape (vgr. stêthos, pept, și -scop din micro-scop). Med. Un fel de cornet acustic de ascultat bătăile inimiĭ și răsuflarea (A fost inventat de Francezu Laënnec, † 1826).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!stetoscóp (-tos-cop/-to-scop) s. n., pl. stetoscoápe

stetoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. stetoscoápe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

STETO- „piept, cutie toracică”. ◊ gr. stethos „cutie, torace” > fr. stetho-, germ. id., engl. id., it. steto- > rom. steto-.~graf (v. -graf), s. n., instrument medical care înregistrează mișcările toracelui în timpul respirației; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument medical pentru măsurarea conturului toracic; ~scop (v. -scop), s. n., instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe mai puternic zgomotele respirației și bătăile inimii; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen al plămînilor și al inimii cu ajutorul stetoscopului.

Intrare: stetoscop
stetoscop substantiv neutru
  • silabație: -scop
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stetoscop
  • stetoscopul
  • stetoscopu‑
plural
  • stetoscoape
  • stetoscoapele
genitiv-dativ singular
  • stetoscop
  • stetoscopului
plural
  • stetoscoape
  • stetoscoapelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)