10 definiții pentru stetoscop


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne. – Din fr. stéthoscope.

STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne. – Din fr. stéthoscope.

stetoscop sn [At: LTR2 / Pl: ~oape / E: fr stéthoscope] Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne.

STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument prevăzut cu două ramuri tubulare (ale căror capete se fixează în urechi) de care se servesc medicii pentru a percepe cu mai multă intensitate zgomotele respirației și bătăile inimii.

STETOSCÓP s.n. Instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe mai puternic zgomotele respirației și bătăile inimii; fonendoscop. [< fr. stéthoscope, cf. gr. stethos – piept; skopein – a observa].

STETOSCÓP s. n. 1. instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe zgomotele respirației și bătăile inimii; fonendoscop. 2. aparat pentru stabilirea prin ascultare a defectelor de funcționare a unui motor. (< fr. stéthoscope)

STETOSCÓP ~oápe n. med. Aparat pentru auscultația organelor interne (inimii, plămânilor etc.). [Sil. -to-scop] /<fr. stéthoscope

*stetoscóp n., pl. oape (vgr. stêthos, pept, și -scop din micro-scop). Med. Un fel de cornet acustic de ascultat bătăile inimiĭ și răsuflarea (A fost inventat de Francezu Laënnec, † 1826).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!stetoscóp (-tos-cop/-to-scop) s. n., pl. stetoscoápe

stetoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. stetoscoápe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

STETO- „piept, cutie toracică”. ◊ gr. stethos „cutie, torace” > fr. stetho-, germ. id., engl. id., it. steto- > rom. steto-.~graf (v. -graf), s. n., instrument medical care înregistrează mișcările toracelui în timpul respirației; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument medical pentru măsurarea conturului toracic; ~scop (v. -scop), s. n., instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe mai puternic zgomotele respirației și bătăile inimii; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen al plămînilor și al inimii cu ajutorul stetoscopului.

Intrare: stetoscop
stetoscop substantiv neutru
  • silabație: ste-tos-cop, ste-to-scop info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stetoscop
  • stetoscopul
  • stetoscopu‑
plural
  • stetoscoape
  • stetoscoapele
genitiv-dativ singular
  • stetoscop
  • stetoscopului
plural
  • stetoscoape
  • stetoscoapelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

stetoscop

  • 1. Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: fonendoscop
  • 2. Aparat pentru stabilirea prin ascultare a defectelor de funcționare a unui motor.
    surse: MDN '00

etimologie: