STEGOCEFAL, stegocefali, s. m. (La pl.) Ordin de amfibieni fosili cu craniul acoperit de plăci osoase, cu coloana vertebrală alcătuită din vertebre biconcave; (și la sg.) animal care aparține acestui ordin. – Din fr. stégocéphale.

stegocefal sm [At: LTR² / Pl: ~i / E: fr stégocéphale] 1 (Lpl) Ordin de amfibieni fosili, cu craniul acoperit de plăci osoase și coloana vertebrală alcătuită din vertebre biconcave. 2 (Lsg) Animal care aparține ordinului stegocefal (1).

STEGOCEFAL, stegocefali, s. m. (La pl.) Ordin de amfibieni fosili cu craniul acoperit de plăci osoase, cu coloana vertebrală constituită din vertebre biconcave; (și la sg.) animal care aparține acestui ordin. – Din fr. stégocéphales.

STEGOCEFAL ~i m. (nume generic) Amfibian fosil cu craniul protejat de plăci osoase masive. /<fr. stégocéphales

STEGOCEFALI s.m.pl. Ordin de amfibieni primitivi fosili din era paleozoică, avînd craniul acoperit cu plăci osoase; (la sg.) animal din acest ordin. [Sg. stegocefal. / < fr. stégocéphales, cf. gr. stegos – acoperiș, kephale – cap].

STEGOCEFALI s. m. pl. ordin de amfibieni primitivi fosili, având corpul acoperit cu plăci osoase groase. (< fr. stégocéphales)

stegocefal s. m., pl. stegocefali

stegocefal s. m., pl. stegocefali

stegocefal s. m., pl. stegocefali

STEGO- „acoperiș, armură”. ◊ gr. stegos „acoperiș” > fr. stégo-, engl. id., it. id., germ. id. > rom. stego-. □ ~carp (v. -carp), s. n., capsulă a briofitelor, care prezintă atît opercul cît și peristom; ~cefali (v. -cefal), s. m. pl., ordin de amfibieni primitivi fosili care au trăit din devonian pînă în triasic, avînd corpul acoperit cu plăci osoase groase; ~zaur (v. -zaur), s. m., reptilă erbivoră uriașă fosilă, din mezozoic, care avea o armură dorsală osoasă.