11 definiții pentru stagiar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STAGIÁR, -Ă, stagiari, -e, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care își face stagiul (într-un domeniu de activitate). 2. Care ține de stagiu, privitor la stagiu. [Pr.: -gi-ar] – Din fr. stagiaire.

STAGIÁR, -Ă, stagiari, -e, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care își face stagiul (într-un domeniu de activitate). 2. Care ține de stagiu, privitor la stagiu. [Pr.: -gi-ar] – Din fr. stagiaire.

STAGIÁR, -Ă, stagiari, -e, adj. 1. Care-și face stagiul (într-un domeniu de activitate). Medic stagiar. 2. Privitor la stagiu, de stagiu. An stagiar. – Pronunțat: -gi-ar.

STAGIÁR, -Ă adj. Referitor la stagiu. // adj., s.m. și f. (Persoană) care-și face stagiul (într-un domeniu de activitate). [Pron. -gi-ar. / < fr. stagiaire].

STAGIÁR, -Ă I. adj. referitor la stagiu. II. adj., s. m. f. (cel) care-și face stagiul. (< fr. stagiaire)

STAGIÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de stagiu; propriu stagiului. 2) și substantival (despre persoane) Care își face stagiul într-un domeniu de activitate. [Sil. -gi-ar] /<fr. stagiaire

stagiar a. privitor la stagiu. ║ m. cel ce-și face stagiul.

*stagiár, -ă adj. (fr. stagiaire). Care-șĭ face stagiŭ: medic stagiar (în armată). Relativ la stagiŭ: an stagiar. Subst. Cel ce-șĭ face stagiu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!stagiar (-gi-ar) adj. m., s. m., pl. stagiari; adj. f., s. f. stagiară, pl. stagiare

stagiár adj. m. (sil. -gi-ar), pl. stagiári; f. sg. stagiáră, pl. stagiáre


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

stagiar, stagiari s. m. (intl.) persoană aflată în stare de arest preventiv.

Intrare: stagiar
stagiar adjectiv
  • silabație: -gi-ar
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stagiar
  • stagiarul
  • stagiaru‑
  • stagia
  • stagiara
plural
  • stagiari
  • stagiarii
  • stagiare
  • stagiarele
genitiv-dativ singular
  • stagiar
  • stagiarului
  • stagiare
  • stagiarei
plural
  • stagiari
  • stagiarilor
  • stagiare
  • stagiarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)