12 definiții pentru spulberatic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPULBERÁTIC, -Ă, spulberatici, -ce, adj. (Despre oameni sau comportarea lor) Ușuratic, flușturatic, nestatornic. – Spulbera + suf. -atic.

SPULBERÁTIC, -Ă, spulberatici, -ce, adj. (Despre oameni sau comportarea lor) Ușuratic, flușturatic, nestatornic. – Spulbera + suf. -atic.

spulberatic, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, LEX / Pl: ~ici, ~ice / E: spulbera + -atic] (Pop) Nestatornic.

SPULBERÁTIC, -Ă, spulberatici, -e, adj. Ușuratic, fluturatic, nestatornic. V. spulberat. Va fi fiind Tomșa om spulberatic și sîngeros... SADOVEANU, O. VII 120.

SPULBERÁTIC ~că (~ci, ~ce) (despre persoane sau despre comportarea lor) Care este nestatornic; fluturatic. /a (se) spulbera + suf. ~atic

spulberat, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~bur~ / Pl: ~ați, ~e / E: spulbera] 1 a (D. praf, zăpadă, frunze etc.) Care este ridicat în vârtej de vânt, de furtună etc. și dus departe Si: împrăștiat, risipit, (rar) spulberător. 2 a (D. locuri) De pe care zăpada a fost împrăștiată de vânt. 3-4 smf, a (Înv; fig; d. oameni) Zăpăcit. 5-6 smf, a (Înv; fig; d. oameni) Mânios. 7 a (Fig; d. stări, sentimente, relații, abstracte etc.) A cărei existență a fost oprită prin violență Si: desființat2 (1), destrămat2 (3), distrus (1), pierdut, risipit2, sfărâmat2, (pop) fărâmat2 (2), isprăvit, (grî) afanisit (1). 8 a (Rar; d. vânt) Puternic. 9 a (Rar) Nimicit. 10 a (Îvr; d. ape) Ramificat. 11 a (Reg; d. oameni; csnp) Plin de bube.

spulberát și -átic, -ă adj. (d. a spulbera). Fig. Apucat, zevzec, neserios; stăĭ, măĭ spulberatule! V. fluturatic, sturlubatic, nebunatic, pălăvatic, ușuratic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spulberatic adj. m., pl. spulberatici; f. spulberatică, pl. spulberatice

spulberátic adj. m., pl. spulberátici; f. sg. spulberátică, pl. spulberátice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPULBERÁTIC adj. v. flușturatic, fluturatic, frivol, hoinar, neserios, nestatornic, sprințar, ușuratic, vânturatic, zvânturat, zvânturatic.

spulberatic adj. v. FLUȘTURATIC. FLUTURATIC. FRIVOL. HOINAR. NESERIOS. NESTATORNIC. SPRINȚAR. UȘURATIC. VÎNTURATIC. ZVÎNTURAT. ZVÎNTURATIC.

Intrare: spulberatic
spulberatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spulberatic
  • spulberaticul
  • spulberaticu‑
  • spulberatică
  • spulberatica
plural
  • spulberatici
  • spulberaticii
  • spulberatice
  • spulberaticele
genitiv-dativ singular
  • spulberatic
  • spulberaticului
  • spulberatice
  • spulberaticei
plural
  • spulberatici
  • spulberaticilor
  • spulberatice
  • spulberaticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spulberatic, spulberaticăadjectiv

  • 1. Despre oameni sau comportarea lor: flușturatic, nestatornic, ușuratic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Va fi fiind Tomșa om spulberatic și sîngeros... SADOVEANU, O. VII 120. DLRLC
etimologie:
  • Spulbera + sufix -atic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.