opțiuni
  • info
2 intrări
14 definiții

Explicative DEX

SPRINTENEL, -EA, -ICĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten; sprinteior. – Sprinten + suf. -el.

SPRINTENEL, -EA, -ICĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten; sprinteior. – Sprinten + suf. -el.

sprintenel, ~ea [At: ASACHI, F. 21/4 / Pl: ~ei, ~ele / E: sprinten + -el, -ea] (Pop) 1-2 a (Șhp) Sprinteior (1-2). 3 av Sprinten (2).

sprinteni [At: CANTEMIR, I. I. I, 100 / V: (înv) ~tini / Pzi: ~nesc / E: sprinten] (Îrg) A se grăbi (7).

sprintini v vz sprinteni

SPRINTENEL, -EA, -ICĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten. Auzi, fată, ori n-auzi... Cum te strig-un diecel, Tinerel și sprintenel, Merge-i, dragă, după el? MARIAN, S. 125. Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene... Trupușorul sprintenel; Parcă-i tras printr-un inel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. Am doi călușei, Tineri, sprintenei, Numai să m-arunc pe ei (Picioarele). GOROVEI, C. 285. ◊ (Adverbial) Vine sprinten, sprintenel, Cu mămuca după el. DEȘLIU, N. 16. Cînd vede-un șoricel, Țup, îl prinde sprintenel (Pisica). GOROVEI, C. 291.

sprintenésc (mă) v. refl. Mă arăt sprinten (grăbit să): nu te sprinteni, tinere!

Ortografice DOOM

!sprintenel adj. m., pl. sprintenei; f. sprintenică, pl. sprintenele

sprintenel adj. m., pl. sprintenei; f. sprintenea/sprintenică, pl. sprintenele

sprintenel adj. m., pl. sprintenei; f. sg. sprintenea/sprintenică, pl. sprintenele

Sinonime

SPRINTENEL adj. v. sprinteior.

SPRINTENI vb. v. grăbi, iuți, zori.

SPRINTENEL adj. sprinteior. (Mers ~.)

sprinteni vb. v. GRĂBI. IUȚI. ZORI.

Arhaisme și regionalisme

SPRINTENI vb. (Mold., Ban.) A se grăbi, a se iuți. A: Lupul, după greimea ce avea, cu cît mai mult putu se sprintini și de năprasnă pre ... armăsar de nări apucă. CANTEMIR, IST. C: Sprinteneskumĕ. Allevior. Celer fio. AC, 371. Etimologie: sprinten + suf. -i. Cf. p ă z i (2), s t e j i.

Intrare: sprintenel
sprintenel1 (f. -ică) adjectiv
adjectiv (A70)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sprintenel
  • sprintenelul
  • sprintenelu‑
  • sprintenică
  • sprintenica
plural
  • sprintenei
  • sprinteneii
  • sprintenele
  • sprintenelele
genitiv-dativ singular
  • sprintenel
  • sprintenelului
  • sprintenele
  • sprintenelei
plural
  • sprintenei
  • sprinteneilor
  • sprintenele
  • sprintenelelor
vocativ singular — —
plural — —
sprintenel2 (f. -ea) adjectiv
adjectiv (A69)
Surse flexiune: DOOM 2
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sprintenel
  • sprintenelul
  • sprintenelu‑
  • sprintenea
  • sprinteneaua
plural
  • sprintenei
  • sprinteneii
  • sprintenele
  • sprintenelele
genitiv-dativ singular
  • sprintenel
  • sprintenelului
  • sprintenele
  • sprintenelei
plural
  • sprintenei
  • sprinteneilor
  • sprintenele
  • sprintenelelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: sprinteni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sprinteni
  • sprintenire
  • sprintenit
  • sprintenitu‑
  • sprintenind
  • sprintenindu‑
 singular plural
  • sprintenește
  • sprinteniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sprintenesc
 (să)
  • sprintenesc
  • sprinteneam
  • sprintenii
  • sprintenisem
a II-a (tu)
  • sprintenești
 (să)
  • sprintenești
  • sprinteneai
  • sprinteniși
  • sprinteniseși
a III-a (el, ea)
  • sprintenește
 (să)
  • sprintenească
  • sprintenea
  • sprinteni
  • sprintenise
plural I (noi)
  • sprintenim
 (să)
  • sprintenim
  • sprinteneam
  • sprintenirăm
  • sprinteniserăm
  • sprintenisem
a II-a (voi)
  • sprinteniți
 (să)
  • sprinteniți
  • sprinteneați
  • sprintenirăți
  • sprinteniserăți
  • sprinteniseți
a III-a (ei, ele)
  • sprintenesc
 (să)
  • sprintenească
  • sprinteneau
  • sprinteniră
  • sprinteniseră
sprintini
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sprintenel, sprintenicăadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui sprinten. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sprinteior
    • format_quote Auzi, fată, ori n-auzi... Cum te strig-un diecel, Tinerel și sprintenel, Merge-i, dragă, după el? MARIAN, S. 125. DLRLC
    • format_quote Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene... Trupușorul sprintenel; Parcă-i tras printr-un inel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. DLRLC
    • format_quote Am doi călușei, Tineri, sprintenei, Numai să m-arunc pe ei (Picioarele). GOROVEI, C. 285. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Vine sprinten, sprintenel, Cu mămuca după el. DEȘLIU, N. 16. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cînd vede-un șoricel, Țup, îl prinde sprintenel (Pisica). GOROVEI, C. 291. DLRLC
etimologie:
  • Sprinten + -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.