19 definiții pentru spirt șpirt


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPIRT, spirturi, s. n. (Pop.) Alcool etilic (care se vinde în comerț); p. ext. băutură alcoolică tare. ◊ Spirt de lemn = alcool metilic obținut la distilarea uscată a lemnului. Spirt medicinal = spirt folosit în medicină, mai ales ca dezinfectant extern, făcut impropriu pentru consumul alimentar prin adăugarea unei substanțe toxice. Spirt denaturat = alcool etilic denaturat. ♦ Fig. (Adjectival) Extrem de harnic, de iute la treabă, de prompt. – Din rus. spirt.

SPIRT, s. n. (Pop.) Alcool etilic (care se vinde în comerț); p. ext. băutură alcoolică tare. ◊ Spirt de lemn = alcool metilic obținut la distilarea uscată a lemnului. Spirt medicinal = spirt folosit în medicină, mai ales ca dezinfectant extern, făcut impropriu pentru consumul alimentar prin adăugarea unei substanțe toxice. Spirt denaturat = alcool etilic denaturat. ♦ Fig. (Adjectival) Extrem de harnic, de iute la treabă, de prompt. – Din rus. spirt.

SPIRT s. n. Alcool etilic (v. etilic); p. ext. băutură alcoolică tare. Începură să-și recunoască fețele prin negura zorilor, să se vadă cum erau, umflați de spirt, de nesomn și de urcușul aspru prin stîncărie. DUMITRIU, N. 184. Era... în stare să sugă o vadră de spirt fără măcar să clipească. REBREANU, I. 34. Și paharul turcului... Cu catran să-l cătrănești Și cu spirt să-l împlinești, Cu rachiu să-l întărești. TEODORESCU. P. P. 664. ◊ (În metafore și comparații, sugerînd ideea de agerime, vioiciune) Aici la han, în drum, la răspîntie, trebuie un băiat iute, spirt. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 63. Îl luase la ochi, căci era spirt, știi colea cum trebuie omului, mîna dreaptă, nu altăceva. ISPIRESCU, L. 164. ◊ Spirt de lemn = alcool metilic, v. metilic. Spirt denaturat (sau de ars) v. denaturat. Spirt industrial = alcool etilic impur, nerafinat (care conține între altele un procent de alcool metilic). Spirt medicinal = spirt folosit în medicină, mai ales ca dezinfectant (devenit impropriu pentru consum prin adăugarea unei substanțe colorante). – Variantă: (regional) șpirt (CAMILAR, N. I 308) s. n.

SPIRT ~uri n. 1) Alcool etilic. * ~ medicinal alcool etilic folosit în medicină ca dezinfectant. ~ industrial alcool etilic nerafinat. ~ de lemn alcool metilic, obținut prin distilarea uscată a lemnului. 2) și adjectival fig. Om harnic, iute, vioi. /<rus. spirt

spirt n. 1. licher alcoolic, alcool: spirt de vin; 2. esență: spirt de ienupăr; 3. fig. (ironic) vioiciune: e numai spirt. [Rus. SPIRTŬ].

spirt n., pl. urĭ (rus. spirt, d. germ. [d. lat.] spiritus; it. ngr. spirio. V. spirt). Alcool, lichid inflamabil scos din vin orĭ din alte licorĭ fermentate. Esență: spirt de brad. Fig. Om vioĭ și harnic: acest om e curat spirt. – În nord șpirt. V. rachiŭ, rom.

alcool n. lichid inflamabil conținut în vin (spirt) sau în alte substanțe fermentate, și care se obține prin distilare: alcoolul e întrebuințat în industrie și în medicină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

spirt s. n., (sorturi) pl. spírturi

spirt s. n., (farm.) pl. spírturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPIRT s. (CHIM.) alcool, etanol, (prin Transilv.) spiritus, (înv.) spirit. (~ de 90°.) corectată

SPIRT s. (CHIM.) alcool, etanol, (prin Transilv.) spirituș, (înv.) spirit. (~ de 90°.)

SPIRT DE LÉMN s. v. alcool metilic, metanol.

SPIRT DE SÁRE s. v. acid clorhidric.

SPIRT DE ȚIPIRÍG s. v. amoniac.

spirt de lemn s. v. ALCOOL METILIC. METANOL.

spirt de sare s. v. ACID CLORHIDRIC.

spirt de țipirig s. v. AMONIAC.

Intrare: spirt
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spirt
  • spirtul
  • spirtu‑
plural
  • spirturi
  • spirturile
genitiv-dativ singular
  • spirt
  • spirtului
plural
  • spirturi
  • spirturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpirt
  • șpirtul
  • șpirtu‑
plural
  • șpirturi
  • șpirturile
genitiv-dativ singular
  • șpirt
  • șpirtului
plural
  • șpirturi
  • șpirturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

spirt șpirt

  • 1. popular Alcool etilic (care se vinde în comerț).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Băutură alcoolică tare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Începură să-și recunoască fețele prin negura zorilor, să se vadă cum erau, umflați de spirt, de nesomn și de urcușul aspru prin stîncărie. DUMITRIU, N. 184.
        surse: DLRLC
      • Era... în stare să sugă o vadră de spirt fără măcar să clipească. REBREANU, I. 34.
        surse: DLRLC
      • Și paharul turcului... Cu catran să-l cătrănești Și cu spirt să-l împlinești, Cu rachiu să-l întărești. TEODORESCU. P. P. 664.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Spirt de lemn = alcool metilic obținut la distilarea uscată a lemnului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Spirt medicinal = spirt folosit în medicină, mai ales ca dezinfectant extern, făcut impropriu pentru consumul alimentar prin adăugarea unei substanțe toxice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Spirt denaturat = alcool etilic denaturat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. Spirt industrial = alcool etilic impur, nerafinat (care conține între altele un procent de alcool metilic).
      surse: DLRLC
    • 1.6. figurat (și) adjectival invariabil Extrem de harnic, de iute la treabă, de prompt.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Aici la han, în drum, la răspîntie, trebuie un băiat iute, spirt. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 63.
        surse: DLRLC
      • Îl luase la ochi, căci era spirt, știi colea cum trebuie omului, mîna dreaptă, nu altăceva. ISPIRESCU, L. 164.
        surse: DLRLC

etimologie: