11 definiții pentru spilcui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPILCUÍ, spilcuiesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A-și îngriji în mod deosebit (și exagerat) înfățișarea și ținuta; a se găti, a se dichisi (excesiv). – Spilcă + suf. -ui.

SPILCUÍ, spilcuiesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A-și îngriji în mod deosebit (și exagerat) înfățișarea și ținuta; a se găti, a se dichisi (excesiv). – Spilcă + suf. -ui.

SPILCUÍ, spilcuiesc, vb. IV. Refl. (Familiar) A-și îngriji în mod deosebit (și exagerat) înfățișarea; a se găti, a se dichisi.

A SE SPILCUÍ mă ~iésc intranz. fam. A se găti, manifestând o grijă exagerată față de aspectul exterior; a se dichisi; a se ferchezui; a se sclivisi. /spelcă + suf. ~ui

spilcuĭésc v. tr. (d. spilcă). Vest. Îmbrac prea elegant. V. refl. Ce te-aĭ spilcuit așa? – În est spelcuĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!spilcuí (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se spilcuiéște, imperf. 3 sg. se spilcuiá; conj. prez. 3 să se spilcuiáscă

spilcuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spilcuiésc, imperf. 3 sg. spilcuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. spilcuiáscă

spilcui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spilcuiesc, conj. spilcuiască)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPILCUI vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) găti, a (se) împodobi, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cîștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (S-a ~ ca o paparudă.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

spilcui, spilcuiesc v. r. a se dichisi

Intrare: spilcui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spilcui
  • spilcuire
  • spilcuit
  • spilcuitu‑
  • spilcuind
  • spilcuindu‑
singular plural
  • spilcuiește
  • spilcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spilcuiesc
(să)
  • spilcuiesc
  • spilcuiam
  • spilcuii
  • spilcuisem
a II-a (tu)
  • spilcuiești
(să)
  • spilcuiești
  • spilcuiai
  • spilcuiși
  • spilcuiseși
a III-a (el, ea)
  • spilcuiește
(să)
  • spilcuiască
  • spilcuia
  • spilcui
  • spilcuise
plural I (noi)
  • spilcuim
(să)
  • spilcuim
  • spilcuiam
  • spilcuirăm
  • spilcuiserăm
  • spilcuisem
a II-a (voi)
  • spilcuiți
(să)
  • spilcuiți
  • spilcuiați
  • spilcuirăți
  • spilcuiserăți
  • spilcuiseți
a III-a (ei, ele)
  • spilcuiesc
(să)
  • spilcuiască
  • spilcuiau
  • spilcui
  • spilcuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)