2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc și se examinează (într-o oglindă) anumite cavități ale organismului omenesc. [Var.: spéculum s. n.] – Din lat. speculum, fr. spéculum.

SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc și se examinează (într-o oglindă) anumite cavități ale organismului omenesc. [Var.: spéculum s. n.] – Din lat. speculum, fr. spéculum.

SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc anumite cavități ale organismului, pentru a putea fi examinate mai bine. – Variantă: spéculum s. n.

SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc anumite cavități ale organismului omenesc, spre a putea fi examinate mai bine. [Var.: spéculum s. n.] – Fr. spéculum (lat. lit. speculum).

SPÉCUL s.n. Instrument chirurgical folosit pentru a lărgi sau pentru a deschide anumite cavități ale organismului (nas etc.) cu scopul de a le putea examina mai bine. [Var. speculum s.n. / < fr. spéculum, cf. lat. speculum – oglindă].

SPÉCUL s. n. instrument chirurgical pentru a lărgi sau a deschide anumite cavități ale organismului, spre a le putea examina mai bine. (< fr. spéculum, lat. speculum)

specul m. oglindă: (rază) ce’n speculi resfrânte lumina îndoios BOL.

*spécul n., pl. e (lat. speculum, oglindă). Oglingioară p. uzu dentiștilor și medicilor.

SPÉCULUM s. n. v. specul.

șpec1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ? / E: ger Speck, mg spék] 1 (Ban; înv) Slănină. 2 (Reg) Surplus de materie lucrată.

șpec2 sn [At: DR. III, 432 / Pl: ? / E: nct] (Ban; îe) A băga (pe cineva) la (sau în) ~ A pune (pe cineva) la butuc.

SPÉCULUM s.n. v. specul.

ȘPEC s.n. (Poligr.) Surplus de materie lucrată. [< germ. Speck].

ȘPEC s. n. (poligr.) surplus de materie lucrată. (< germ. Speck)

speculum n. Med. un fel de oglindă de care se servesc medicii spre a examina organele interne (urechea, gura, etc.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

spécul s. n., pl. spécule

spécul s. n., pl. spécule


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șpec s.m. (înv. și reg.) slănină: (în expr.) a băga la șpec (pe cineva) = a pune la butuc (în obezi).

arată toate definițiile

Intrare: specul
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • specul
  • speculul
  • speculu‑
plural
  • specule
  • speculele
genitiv-dativ singular
  • specul
  • speculului
plural
  • specule
  • speculelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • speculum
  • speculumul
  • speculumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • speculum
  • speculumului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: șpec
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpec
  • șpecul
  • șpecu‑
plural
  • șpecuri
  • șpecurile
genitiv-dativ singular
  • șpec
  • șpecului
plural
  • șpecuri
  • șpecurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)