11 definiții pentru spectroscopie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1). – Din fr. spectroscopie.

SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1). – Din fr. spectroscopie.

spectroscopie sf [At: MARINESCU, P. A. 72 / E: fr spectroscopie] Parte a fizicii care studiază spectrele (6, 9).

SPECTROSCOPÍE s. f. Parte a opticii care studiază teoretic și experimental spectrele de diferite categorii.

SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1) de diferite categorii. – Fr. spectroscopie (<gr.).

SPECTROSCOPÍE s.f. Parte a opticii care studiază spectrele luminoase. ♦ Capitol al fizicii nucleare care studiază spectrele energetice ale radiațiilor. [Gen. -iei. / < fr. spectroscopie].

SPECTROSCOPÍE s. f. 1. ramură a fizicii care studiază spectrele de emisiune sau absorbție ale diferitelor substanțe. 2. capitol al fizicii nucleare care studiază spectrele energetice ale radiațiilor. (< fr. spectroscopie)

SPECTROSCOPÍE f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul spectrelor luminoase și energetice ale radiațiilor. [G.-D. spectroscopiei; Sil. spec-tro-sco-] /<fr. spectroscopie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!spectroscopíe (-tros-co-/-tro-sco-) s. f., art. spectroscopía, g.-d. spectroscopíi, art. spectroscopíei

spectroscopíe s. f. (sil. mf. -sco-), art. spectroscopía, g.-d. spectroscopíi, art. spectroscopíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SPECTRO- „spectru, spectral”. ◊ L. spectrum „apariție, arătare” > fr. spectro-, engl. id., germ. spektro- > rom. spectro-.~bologramă (v. bolo-, v. -gramă), s. f., curbă care reprezintă repartiția energiei, exprimată în unități relative, în funcție de lungimea de undă; ~bolometru (v. bolo-, v. -metru1), s. n., tip de bolometru cu care se determină intensitatea și repartiția energiei la limita superioară a atmosferei; ~colorimetru (v. colori-, v. -metru1), s. n., 1. Instrument medical pentru determinarea discromatopsiei. 2. Instrument cu care se pot face determinări colorimetrice cu radiații de mai multe lungimi de undă; ~fotometrie (v. foto-, v. -metrie1), s. f., capitol al spectrometriei care se ocupă cu determinarea intensității radiațiilor monocromatice într-un spectru; ~fotometru (v. foto-, v. -metru1), s. n., instrument optic folosit în spectrofotometrie; ~graf (v. -graf), s. n., instrument utilizat la înregistrarea fotografică a spectrului luminii; ~grafie (v. -grafie), s. f., studiere a spectrelor luminii cu ajutorul spectrografului; ~gramă (v. -gramă), s. f., fotografiere a unui spectru obținută cu ajutorul spectrografului; ~heliograf (v. helio-, v. -graf), s. n., spectrograf special pentru fotografierea soarelui în lumină monocromatică; ~heliogramă (v. helio-, v. -gramă), s. f., fotografie a soarelui obținută cu ajutorul spectroheliografului; ~helioscop (v. helio-, v. -scop), s. n., instrument folosit pentru observarea vizuală a soarelui în lumină monocromatică; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Tehnică de măsurare a liniilor spectrelor și a lungimilor de undă. 2. Comparare a intensităților luminoase a două radiații monocromatice; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument pentru studiul spectrelor prin măsurarea intensității fiecărei radiații monocromatice din spectru. 2. Instalație complexă folosită în fizica nucleară pentru studierea spectrului de viteză sau de energii ale particulelor; ~scop (v. -scop), s. n., instrument optic folosit pentru observarea spectrelor luminoase; ~scopie (v. -scopie), s. f., 1. Parte a opticii care studiază spectrele luminoase. 2. Capitol al fizicii nucleare care se ocupă cu studiul spectrelor energetice ale radiațiilor.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SPECTROSCOPIE (< fr. {i}; {s} fr. spectre „spectru” + gr. skopein „a examina”) s. f. Ramură a fizicii care studiază spectrele radiației electromagnetice, oferind informații asupra nivelurilor energetice, asupra structurii și proceselor care se produc în molecule, în atomi etc. ♦ Capitol al fizicii nucleare care studiază spectrele energetice ale radiațiilor α, β etc., oferind informații asupra nucleului atomic.

Intrare: spectroscopie
  • silabație: spec-tros-co-, spec-tro-sco- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spectroscopie
  • spectroscopia
plural
genitiv-dativ singular
  • spectroscopii
  • spectroscopiei
plural
vocativ singular
plural

spectroscopie

  • 1. Ramură a opticii care studiază spectrele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Capitol al fizicii nucleare care studiază spectrele energetice ale radiațiilor.
      surse: DN

etimologie: