2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÓRCOVĂ, sorcove, s. f. 1. Bețișor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc ușor pe spate pe părinții, cunoscuții etc. lor în dimineața zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate și noroc. ◊ Expr. A fi ca o sorcovă = a fi îmbrăcat caraghios, împopoțonat. 2. Colind recitat de cei care urează cu sorcova (1). – Probabil din sorcovi (derivat regresiv).

SÓRCOVĂ, sorcove, s. f. 1. Bețișor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc ușor pe spate pe părinții, cunoscuții etc. lor în dimineața zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate și noroc. ◊ Expr. A fi ca o sorcovă = a fi îmbrăcat caraghios, împopoțonat. 2. Colind recitat de cei care urează cu sorcova (1). – Probabil din sorcovi (derivat regresiv).

SÓRCOVĂ, sorcove, s. f. Rămurică sau bețișor împodobit cu flori artificiale de diferite culori, cu care umblă copiii, în dimineața zilei de anul nou, urînd sănătate cunoscuților. Pe înserate, mama intră cu două sorcove. DELAVRANCEA, H. T. 284. Mamă, mie mi-e frig cînd stau în casă... mai bine ar fi să mă duc cu sorcova. id. S. 185. Sorcova, Vesela, Peste vară, Primăvară Să-nfloriți, Să mărgăriți, Ca un măr, Ca un păr, Ca un fir de trandafir. TEODORESCU, P. P. 159. ◊ Expr. A fi ca o sorcovă = a fi prea împopoțonat.

SÓRCOVĂ ~e f. 1) rar Vargă mică împodobită cu flori artificiale cu care umblă copiii la urat, în dimineața zilei de Anul Nou. 2) Ansamblu de urături pe care le declamă copiii cu această ocazie. /v. a sorcovi

ȘÓRCOVĂ ~e f. reg. Fructul șorcovului; dudă; agudă. /Din șorcov

sorcovă f. rămurică îmbrăcată cu flori de hârtie diferit colorate cu care umblă în ziua de Anul-nou copiii dela 6-10 ani, rostind o scurtă felicitare. [Tras din slav. SOROKŬ, patruzeci: recitativul sorcovei se compune din 40 de grupuri silabice corespunzând celor 40 atingeri cu sorcova].

sórcovă f. pl. e (bg. survaki, Anu Noŭ, surovica, ramură verde, d. surov, surva, verde). Sud. Ramură saŭ bucată de lemn ramificat ornat cu hîrtiĭ colorate cu care băiețiĭ, la Anu Noŭ, te ating recitind niște versurĭ și urîndu-țĭ sănătate: Sorcova vesela, să trăițĭ, să’nflorițĭ ș. a. Fig. Iron. Femeĭe împopoțonată, brezaĭe: Cine-ĭ sorcova asta? – În Trans. pizără. V. buhaĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sórcovă s. f., g.-d. art. sórcovei; pl. sórcove

sórcovă s. f., g.-d. art. sórcovei; pl. sórcove


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

dus de-a acasă / cu sorcova expr. nebun, țicnit.

plecat cu sorcova / de-acasă expr. nebun, cu mințile rătăcite.

sorcovă, sorcove s. f. 1. persoană îmbrăcată cu haine în culori țipătoare. 2. (friz.) măturică de scuturat hainele clientului.

Intrare: sorcovă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sorcovă
  • sorcova
plural
  • sorcove
  • sorcovele
genitiv-dativ singular
  • sorcove
  • sorcovei
plural
  • sorcove
  • sorcovelor
vocativ singular
plural
Intrare: șorcovă
șorcovă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șorcovă
  • șorcova
plural
  • șorcove
  • șorcovele
genitiv-dativ singular
  • șorcove
  • șorcovei
plural
  • șorcove
  • șorcovelor
vocativ singular
plural