sórcovă, sorcove, s.f. Ramură împodobită cu flori artificiale: „Sorcova îi on buchețăl din flori, cum ar fi busuioc și verdeață. Când să bagă în casă, [colindătorii] lovesc ușor cu buchețelu' acela gazda și zâc poezia: Sorcova vesela, / Anu care vine / Cu zile senine, / Ploi la timp, / Noroc la plug, / Sănătate din belșug. / Pă la tăte mesăle / Numa inimi vesăle. Gazda le mulțumește și le dă bani și nuci” (Bilțiu, 2009: 134). – Probabil der. regr. din sorcovi „a ura cu sorcova” (DEX).