solomie² sf vz solomonie

solomoni vt [At: CREANGĂ, P. 217 / V: șo~ / Pzi: ~nesc / E: np Solomon] (Pop) A vrăji.

solomonie sf [At: GORJAN / V: (reg) ~mie, șo~ / Pl: ~ii / E: np Solomon + -ie] (Pop) 1 Vrăjitorie. 2 Vicleșug.

șolomănie² sf vz solomonie

șolomoni v vz solomoni

șolomonie sf vz solomonie

SOLOMONI, solomonesc, vb. IV. Tranz. A supune puterii vrăjilor; a vrăji, a fermeca. Nu se poate apropia nime de cerb; căci este solomonit și nici un fel de armă nu-l prinde. CREANGĂ, P. 217.

SOLOMONIE, solomonii, s. f. Vrăjitorie, vrajă, farmec. Se strîngeau acolo la vreme toate bogățiile de mărfuri... și minunile iscodeniilor toate, și comedii și solomonii, ghicitori, cîntăreți. CARAGIALE, O. III 105. Eu unul știu solomonii, și nu mă prea tem nici de balauri. CREANGĂ, P. 122. ◊ Vicleșug, șiretlic. (Atestat în forma solomie) Văzînd că degeaba le-a fost vorba și truda, se gîndiră la altă solomie. ȘEZ. IX 116. – Variantă: solomie s. f.

A SOLOMONI ~esc tranz. înv. A supune unor farmece; a lega prin vrăji; a vrăji; a fermeca. /Din Solomon n. pr.

SOLOMONIE ~i f. pop. 1) Procedeu magic, căruia i se atribuie însușiri supranaturale; vrajă; farmec. 2) Truc folosit în scopuri înșelătoare; șiretlic; vicleșug. /Solomon n. pr. + suf. ~ie

solomonì v. a fermeca, a vrăji: cerbul acela este solomonit și niciun fel de arme nu-l prinde CR.

solomonie f. 1. școală diabolică sub pământ unde se învață toate tainele naturei și toate fermecile și vrăjile (v. Solomon); 2. carte de fermece atribuită lui Solomon: cu slova ce a fost șcris împăratul Solomon în Solomonia sa (STAMATE); 3. vrajă: eu unul știu solomonii și nu mă prea tem nici de balauri CR.

solomonésc v. tr. (d. numele împăratuluĭ Solomon). Vrăjesc, farmec, descînt ca să nu se prindă farmecele saŭ relele de el: om solomonit. – Și șo-.

solomoníe f. (d. numele împăratuluĭ Solomon). O carte de farmace atribuită luĭ Solomon. Vrajă, farmec, uneltire drăcească: a umbla cu solomoniĭ. – Și șo-.

solomoni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. solomonesc, 3 sg. solomonește, imperf. 1 solomoneam; conj. prez. 1 sg. să solomonesc, 3 să solomonească

solomonie (pop.) s. f., art. solomonia, g.-d. art. solomoniei; pl. solomonii, art. solomoniile (desp. -ni-i-)

solomoni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. solomonesc, imperf. 3 sg. solomonea; conj. prez. 3 să solomonească

solomonie (pop.) s. f., art. solomonia, g.-d. art. solomoniei; pl. solomonii, art. solomoniile

solomoni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. solomonesc, imperf. 3 sg. solomonea; conj. prez. 3 sg. și pl. solomonească

solomonie s. f., art. solomonia, g.-d. art. solomoniei; pl. solomonii, art. solomoniile

SOLOMONI vb. v. descânta, face, fermeca, meni, ursi, vrăji.

SOLOMONIE s. v. descântec, farmec, magie, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleșug, vrajă, vrăjitorie.

solomoni vb. v. DESCÎNTA. FACE. FERMECA. MENI. URSI. VRĂJI.

solomonie s. v. DESCÎNTEC. FARMEC. MAGIE. STRATAGEMĂ. SUBTERFUGIU. ȘIRETENIE. ȘIRETLIC. ȘMECHERIE. TERTIP. TRUC. VICLENIE. VICLEȘUG. VRAJĂ. VRĂJITORIE.