2 intrări
22 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SOFA, sofale, s. f. Divan îngust, de obicei cu un căpătâi mai ridicat. – Din tc. sofa.
SOFA, sofale, s. f. Divan îngust, de obicei cu un căpătâi mai ridicat. – Din tc. sofa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
sofa sf [At: KLEIN, D. / V: (îvr) sofă / Pl: ~ale / E: tc sofa, fr sofa] 1 Divan îngust cu un capăt mai ridicat Si: (înv) otomană. 2 (Pex) Canapea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOFA, sofale, s. f. Mobilă asemănătoare cu un divan, cu un căpătîi mai ridicat, îmbrăcată în stofă. V. canapea. Eminescu și-a glorificat în repetate rînduri sofaua roșie, masa de brad, cum a cîntat codrul sau teii de la Ipotești. CĂLINESCU, E. 152. Raiul nostru se compunea din cinci-șase camere, bogat mobilate, pline de sofale, de covoare țesute în casă, de oglinzi și de fel de fel de odoare. GALACTION, O. I 328. Pe sofaua din colț, locul de onoare în casă, ședea Elvira. REBREANU, I. 96. – Variantă: sofă (EMINESCU, O. I 42) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOFA ~le f. Canapea îngustă având, de obicei, un capăt mai ridicat. [Art. sofaua; G.-D. sofalei] /<turc., fr. sofa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sofà f. divan de odihnă: de pe sofa se scula, pe ochi bine se spăla POP. [Turc. SOFÁ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sofá f. (turc. sofa, d. ar. soffet, canapea fixă; ngr. sofas, alb. bg. sîrb. sofa; it fr. sofa). Canapea lată. V. divan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘOFA, șofez, vb. I. Intranz. A conduce un automobil. – Din șofer (derivat regresiv).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘOFA, șofez, vb. I. Intranz. A conduce un automobil. – Din șofer (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sofă sf vz sofa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șofa vi [At: STANCU, R. A. V, 154 / Pzi: ~fez / E: drr șofer] A conduce un automobil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOFĂ s. f. v. sofa.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOFĂ s. f. v. sofa.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ȘOFA vb. I. tr. A conduce un automobil. [< fr. chauffer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘOFA vb. tr. a conduce un automobil. (< șofer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ȘOFA ~ez intranz. A conduce un automobil. ~ cu multă siguranță. /Din sofer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sofa s. f., art. sofaua, g.-d. art. sofalei; pl. sofale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sofa s. f., art. sofaua, g.-d. art. sofalei; pl. sofale, art. sofalele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sofa s. f., art. sofaua, g.-d. art. sofalei; pl. sofale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șofa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. șofez, 3 șofează; conj. prez. 1 sg. să șofez, 3 să șofeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șofa (a ~) vb., ind. prez. 3 șofează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șofa vb., ind. prez. 1 sg. șofez, 3 sg. și pl. șofează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘOFA vb. a conduce. (~ cu multă siguranță.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘOFA vb. a conduce. (~ cu multă siguranță.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sofa (-ale), s. f. – Divan. – Mr. sufae. Tc. (arab.) sofa (Șeineanu, II, 324; Ronzevalle 112), cf. ngr. σοφᾶς, alb. sofa, bg., sb., it., fr. sofa.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F149) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
sofa, sofalesubstantiv feminin
- 1. Divan îngust, de obicei cu un căpătâi mai ridicat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Eminescu și-a glorificat în repetate rînduri sofaua roșie, masa de brad, cum a cîntat codrul sau teii de la Ipotești. CĂLINESCU, E. 152. DLRLC
- Raiul nostru se compunea din cinci-șase camere, bogat mobilate, pline de sofale, de covoare țesute în casă, de oglinzi și de fel de fel de odoare. GALACTION, O. I 328. DLRLC
- Pe sofaua din colț, locul de onoare în casă, ședea Elvira. REBREANU, I. 96. DLRLC
-
etimologie:
- sofa DEX '98 DEX '09
șofa, șofezverb
- 1. A conduce un automobil. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: conduce
etimologie:
- șofer DEX '09 DEX '98
- chauffer DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.