3 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sof sn vz zof

-zofie [At: DN3 / E: fr -sophie, it -sofia] Element secund de compunere savantă cu semnificația: 1 Știință. 2 Înțelepciune. 3 Doctrină. 4 Studiu.

-ZOFIC Element secund de compunere savantă cu semnificația „(relativ la) știință”, „înțelepciune”. [< fr. -sophique, it. -sofico, cf. gr. sophikos].

-ZOFIE Element secund de compunere savantă cu semnificația „știință”, „înțelepciune”, „doctrină”, „studiu”. [< fr. -sophie, it. -sofia, cf. gr. sophia – înțelepciune].

-ZÓF, -ZOFÍE elem. „Înțelept, înțelepciune”, „învățat”. (din fr. -sophe, -sophie, cf. gr. sophos, sophikos, sophia)

zof, zuf și sof n., pl. urĭ (turc. zof, sof, lînă, stofă de lînă, d. ar. sof). Vechĭ. O stofă supțire de lînă de Angora. Azĭ Mold. nord. Pere de zof, un fel de pere dulcĭ timpuriĭ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sof (-furi), s. m. – Camgarn, țesătură de lînă. – Var. zof, suf (Tiktin). Tc. arab. sof, suf (Tiktin). Sec. XVIII., înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-ZOF (-SOF) „înțelept, învățat, cunoscător”. ◊ gr. sophos „înțelept” > fr. -sophe, germ. -soph, it. -sofo > rom. -zof și -sof.

-ZOFIE (-SOFIE) „știință, cunoaștere”. ◊ gr. sophia „înțelepciune” > fr. -sophie, germ. id., it. -sofia > rom. -zofie și -sofie.

Intrare: sof (subst.)
sof (subst.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sof
  • soful
  • sofu‑
plural
  • sofuri
  • sofurile
genitiv-dativ singular
  • sof
  • sofului
plural
  • sofuri
  • sofurilor
vocativ singular
plural
Intrare: șof
șof
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zofie
zofie
sufix (I7-S)
  • zofie
zof2 (suf.)
sufix (I7-S)
  • zof
sufix (I7-S)
  • zofic
sof2 (suf.)
sufix (I7-S)
  • sof
sofie
sufix (I7-S)
  • sofie
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zofie zof zofic sof sofie

  • 1. Element secund de compunere savantă cu semnificația „știință”, „înțelepciune”, „doctrină”, „studiu”.
    surse: DN

etimologie: