opțiuni
  • info

8 definiții pentru socotitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOCOTITOR, -OARE, socotitori, -oare, s. m. și f. (Înv. și pop.) Persoană care face socoteli, calcule; contabil. – Socoti + suf. -tor.

socotitor, ~oare [At: COD. VOR.2 75v/12 / Pl: ~i, ~oare / E: socoti + -tor] 1 a (Rar) Prețuitor. 2-3 a, smf (Rar) Apreciator (1-2). 4-5 a, smf (Înv) Îngrijitor. 6-7 a, smf (Înv; pex) Ocrotitor. 8 sm, (rar) sf (Îvp) Persoană care face socoteli (4). 9 sm, (rar) sf (Îvp) Persoană care se ocupă cu calcularea evidențelor contabile Si: contabil (13). 10 sm (Mat; îvr) Numărător. 11 a (Îrg; d. oameni) Socotit2 (6). 12 sm (Înv) Dregător însărcinat cu probleme financiare. 13 sm (Îvr) Meșter iscusit. 14 a (Îvr) Fățarnic (4).

SOCOTITOR, -OARE, socotitori, -oare, s. m. și f. Calculator; (ieșit din uz) contabil (într-o Cooperativă Agricolă de Producție). – Socoti + suf. -tor.

SOCOTITOR, -OARE, socotitori,-oare, s. m. și f. Calculator, contabil (în gospodăriile agricole colective și de stat). Consiliul de conducere numește dintre membrii gospodăriei colective sau angajează din afara gospodăriei un contabil sau socotitor, care este confirmat de adunarea generală. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2672.

SOCOTITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Lucrător specializat în efectuarea unor socoteli, calcule (mai ales economice sau financiare). /a socoti + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

socotitor s. m., pl. socotitori

socotitor s. m., pl. socotitori

socotitor s. m., pl. socotitori

Intrare: socotitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • socotitor
  • socotitorul
  • socotitoru‑
plural
  • socotitori
  • socotitorii
genitiv-dativ singular
  • socotitor
  • socotitorului
plural
  • socotitori
  • socotitorilor
vocativ singular
  • socotitorule
plural
  • socotitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

socotitor, socotitorisubstantiv masculin
socotitoare, socotitoaresubstantiv feminin

  • 1. învechit popular Persoană care face socoteli, calcule. DEX '09 DLRLC
    sinonime: calculator contabil
    • format_quote Consiliul de conducere numește dintre membrii gospodăriei colective sau angajează din afara gospodăriei un contabil sau socotitor, care este confirmat de adunarea generală. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2672. DLRLC
etimologie:
  • Socoti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.