sociografie sfs [At: D. GUSTI, P. A. 149 / P: ~ci-o~ / E: fr sociographie] 1 Curent empirist în sociologie care susține că aceasta trebuie să se reducă la simpla descriere a faptelor, fără interpretarea lor teoretică. 2 Observare, înregistrare și descriere a societăților ca formațiuni istorice concrete. 3 Disciplină sociologică empirică, descriptivă și inductivă. 4 Ramură a sociologiei care studiază influența condițiilor locale asupra formării tipurilor sociale.

SOCIOGRAFIE s.f. Observare, înregistrare și descriere a societăților concrete în afara oricăror concluzii teoretice; sociologie empirică. [< germ. Soziographie, cf. lat. societas – societate, gr. graphein – a scrie].

SOCIOGRAFIE s. f. 1. observare, înregistrare și descriere a societăților ca formațiuni istorice concrete. 2. curent empirist în sociologie, pe care o reduce la simpla descriere, în afara oricăror concluzii teoretice. 3. disciplină sociologică empiristă, descriptivă; ramură a sociologiei care studiază influența condițiilor locale asupra formării tipurilor sociale. (< fr. sociographie)

sociografie (desp. -ci-o-gra-) s. f., art. sociografia, g.-d. sociografii, art. sociografiei

sociografie (-ci-o-gra-) s. f., art. sociografia, g.-d. sociografii, art. sociografiei

sociografie s. f. (sil. -ci-o-gra-), art. sociografia, g.-d. sociografii, art. sociografiei

SOCIO- „grup social, societate”. ◊ L. socius „aliat, asociat” > fr. socio-, engl. id., it. id. > rom. socio-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie₁), s. f., studiere de pe baze biologice a grupurilor animale și a societăților umane; ~geneză (v. -geneză), s. f., totalitate a factorilor psihogeni traumatizanți de ordin social, care provoacă boli psihice; ~gonie (v. -gonie), s. f., cercetare a genezei relațiilor caracteristice societăților civilizate; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Observare, înregistrare și descriere a societăților ca formațiuni istorice concrete. 2. Disciplină sociologică empirică, descriptivă și inductivă; ~gramă (v. -gramă), s. f., 1. Metodă sociologică de reprezentare grafică, pe bază de teste sociometrice, a relațiilor existente între membrii unui microgrup social. 2. Reprezentare grafică a evoluției unui fenomen social; ~logie (v. -logie₁), s. f., 1. Știință care studiază societatea omenească și legile ei de dezvoltare. 2. Studiul asocierii organismelor; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., ansamblul procedeelor sociologice folosite în studierea cantitativă a relațiilor psihice dintre membrii grupurilor sociale mici; ~morfologie (v. morfo-, v. -logie₁), s. f., sociologie descriptivă; ~patie (v. -patie), s. f., tulburare de comportament determinată de defectele educației generate de medii sociale nefavorabile; ~psihiatrie (v. psih/o-, v. -iatrie), s. f., disciplină care studiază acțiunea patogenă a mediului concret asupra vieții psihice; ~sferă (v. -sferă), s. f., psihosferă*; ~terapie (v. -terapie), s. f., ansamblu de tehnici psihoterapeutice prin care se urmărește reducerea tulburărilor mintale prin folosirea interacțiunilor psihologice dintre bolnav și mediul social în care acesta trăiește; ~tip (v. -tip), s. n., tip biopsihic specific unei comunități sociale, realizat prin procesul de educație complexă a componenților ei.