socializare sf [At: GHEREA, ST. CR. III, 33 / P: ~ci-a~ / Pl: ~zări / E: socializa] 1 Dobândire a caracterului social. 2 (Spc) Proces prin care, pe baza dezvoltării forțelor de producție, a adâncirii diviziunii muncii, a concentrării producției și a specializării, munca și mijloacele de producție dobândesc un caracter social, produsele lor constituind rezultatul conlucrării mai multor lucrători. 3 Trecere a mijloacelor de producție și a altor bunuri din proprietatea privată în proprietatea socialistă prin naționalizare și cooperativizare. 4 Proces de integrare socială a unui individ într-o colectivitate.

SOCIALIZARE, socializări, s. f. Faptul de a (se) socializa. 1. (În condițiile construirii socialismului) Trecere în proprietatea socialistă a mijloacelor de producție aflate în proprietatea privată a capitaliștilor. 2. Proces spontan prin care, în urma dezvoltării forțelor de producție, în special a marii industrii mecanizate și în urma concentrării și centralizării capitalului, munca și producția dobîndesc un caracter social. În stadiul său imperialist, capitalismul duce de-a dreptul la socializarea integrală a producției. LENIN, O. XXII 201.

SOCIALIZARE s.f. Faptul de a (se) socializa. 1. Trecerea mijloacelor de producție în proprietate socialistă. 2. Proces obiectiv prin care, datorită dezvoltării forțelor de producție, în special a marii industrii mecanizate, și în urma concentrării și centralizării capitalului, munca și producția capătă un caracter social. [< socializa].

SOCIALIZARE s. f. 1. faptul de a (se) socializa. 2. trecere a mijloacelor de producție și a altor bunuri din proprietatea privată în proprietate socialistă. 3. proces prin care, datorită dezvoltării forțelor de producție și în urma concentrării și centralizării capitalului, munca și producția capătă un caracter social. ◊ proces de devenire a unei individualități umane ca ființă socială. (< socializa)

SOCIALIZA, socializez, vb. I. 1. Tranz. A trece în proprietatea statului. 2. Refl. A dobândi caracter social. 3. Tranz. și refl. A (se) integra într-un grup social. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialiser.

socializa [At: GHEREA, ST. CR. III, 31 / P: ~ci-a~ / Pzi: ~zez / E: social + -iza] 1 vr A dobândi caracter social. 2 vr (D. muncă, producție etc.) A deveni social ca urmare a dezvoltării forțelor de producție, a adâncirii diviziunii muncii, a concentrării producției și a specializării. 3 vt A trece în proprietatea statului principalele mijloace de producție sau alte bunuri aflate în proprietate privată. 4 vi (Fam) A stabili și a întreține relații amabile cu alte persoane.

SOCIALIZA, socializez, vb. I. Tranz. 1. A trece în proprietatea întregului popor principalele mijloace de producție sau alte bunuri aflate în proprietate privată. 2. Refl. (Despre muncă, producție) A dobândi un caracter social datorită dezvoltării forțelor de producție. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialiser.

SOCIALIZA, socializez, vb. I. 1. Tranz. A trece în proprietatea întregului popor mijloacele de producție aflate în proprietatea privată a capitaliștilor. 2. Refl. (Despre muncă, producție) A dobîndi un caracter social, datorită dezvoltării forțelor de producție.

SOCIALIZA vb. I. 1. tr. A trece, a transforma proprietatea privată asupra mijloacelor de producție în proprietate socialistă. 2. refl. (Despre muncă, producție) A dobîndi un caracter social, datorită dezvoltării forțelor de producție. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. socialiser].

SOCIALIZA vb. I. tr. a trece în proprietate socialistă mijloace de producție și alte bunuri. II. refl. (despre muncă, producție) a dobândi caracter social prin socializare (2). (< fr. socialiser)

A SOCIALIZA ~ez tranz. (mijloacele principale de producție) A trece din proprietate privată în proprietate comună. /<fr. socialiser

*socializèz v. tr. (d. social; fr. socialiser). Fac social. Pun supt regimu asociatiuniĭ: a socializa proprietatea.

socializare (desp. -ci-a-) s. f., g.-d. art. socializării; pl. socializări

socializare (-ci-a-) s. f., g.-d. art. socializării; pl. socializări

socializare s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. socializării; pl. socializări

socializa (a ~) (desp. -ci-a-) vb., ind. prez. 1 sg. socializez, 3 socializează; conj. prez. 1 sg. să socializez, 3 să socializeze

socializa (a ~) (-ci-a-) vb., ind. prez. 3 socializează

socializa vb. (sil. -ci-a-), ind. prez. 1 sg. socializez, 3 sg. și pl. socializează