8 definiții pentru soțioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOȚIOÁRĂ, soțioare, s. f. (Pop. și fam.) Diminutiv al lui soție. [Pr.: -ți-oa-] – Soție + suf. -ioară.

soțioa sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 55v/31 / P: ~ți-oa~ / Pl: ~re / E: soție + -ioară] 1-2 (Pfm; șhp) Soție (14) (tânără) Si: (pop) nevăstuică, nevestuță, (pfm) nevestică, (reg) nevăstucă, soțucă (1-2). 3-4 (Pfm; șhp) Soție (14) (mică) Si: (pop) nevăstuică, nevestuță, (pfm) nevestică, (reg) nevăstucă, soțucă (3-4). 5-6 (Reg; șhp) Soț1 (9) (tânăr). 7-8 (Reg; șhp) Soț1 (9) (mic).

SOȚIOÁRĂ, soțioare, s. f. Diminutiv al lui soție. [Pr.: -ți-oa-] – Soție + suf. -ioară.

SOȚIOÁRĂ, soțioare, s. f. Diminutiv al lui soție; nevestică. Cînd îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soțioară de-i rîdea și stelele de frumoasă, îl primiră cu mare bucurie. ISPIRESCU, L. 48. Căci deodată ce vedea?... Vedea mîndră soțioară cu jelită fețișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 488. Bun sosit, frate cumnate, Ai venit pe neașteptate. Dar unde ți-e soțioara? Ce ne-ai făcut surioara? ALECSANDRI, P. P. 153.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

soțioáră (pop., fam.) (-ți-oa-) s. f., g.-d. art. soțioárei; pl. soțioáre

soțioáră s. f. (sil. -ți-oa-), g.-d. art. soțioárei; pl. soțioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SOȚIOA s. nevestică, (înv. și reg.) muierușcă, (Maram.) soțucă.

Intrare: soțioară
  • silabație: so-ți-oa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soțioa
  • soțioara
plural
  • soțioare
  • soțioarele
genitiv-dativ singular
  • soțioare
  • soțioarei
plural
  • soțioare
  • soțioarelor
vocativ singular
  • soțioa
  • soțioaro
plural
  • soțioarelor

soțioară

  • 1. popular familiar Diminutiv al lui soție.
    exemple
    • Cînd îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soțioară de-i rîdea și stelele de frumoasă, îl primiră cu mare bucurie. ISPIRESCU, L. 48.
      surse: DLRLC
    • Căci deodată ce vedea?... Vedea mîndră soțioară cu jelită fețișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 488.
      surse: DLRLC
    • Bun sosit, frate cumnate, Ai venit pe neașteptate. Dar unde ți-e soțioara? Ce ne-ai făcut surioara? ALECSANDRI, P. P. 153.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Soție + sufix -ioară.
    surse: DEX '98 DEX '09