SMIRDÁR, smirdari, s. m. (Bot.) 1. Mic arbust din regiunea alpină, cu flori roșietice, plăcut mirositoare și cu frunze lucioase, persistente; rododendron, bujor-de-munte (Rhododendron kotschyi). 2. Merișor¹. – Cf. sb. smrdeli, bg. smradljak.

SMIRDÁR, smirdari, s. m. (Bot.) 1. Mic arbust din regiunea alpină, cu flori roșietice, plăcut mirositoare și cu frunze lucioase, persistente; rododendron, bujor-de-munte (Rhododendron kotschyi). 2. Merișor¹. – Cf. scr. smrdeli, bg. smradljak.

SMIRDÁR, smirdari, s. m. (Bot.) Mic arbust cu frunze lucioase, persistente, cu flori roșietice în buchete bogate și cu miros plăcut; crește în regiunea alpină (Rhododendron Kotschyi); bujor-de-munte, trandafir-de-munte. ♦ Merișor.

SMIRDÁR ~i m. Arbust exotic de munte, cu frunze lucioase și cu flori roșii sau roz, aromate; bujor-de-munte; rododendron. /cf. sb. smrdelj, bulg. smradljak

smirdar m. trandafir de munte (Rhododendron). [Origină necunoscută].

smirdár m. (cp. cu smirnă și cu rus. smoródina, smeură). 1. Cocăzar, un copăcel ericaceŭ care produce un fruct capsular cu cincĭ valve (rhododendron Kotschvi) 2. Merișor (vaccinium vitis idaea); 3. Ienupăr (Dac. 3, 690).

zmirdar sm vz smirdar

zmirdár, V. smirdar.

smirdár s. m., pl. smirdári

smirdár s. m., pl. smirdári

SMIRDÁR s. (BOT.) 1. (Rhododendron kotschyi) (livr.) rododendron, (reg.) coacăză, cocăzar, iederă, merișor, perișoare (pl.), popdele (pl.), rujă, tulipin, bujor-de-munte, bujorel-de-munte, trandafir-de-munte, vâsc-de-munte. 2. (Vaccinium vitis idaea) merișor, coacăz-de-munte, (reg.) coacăză, cocazar.

SMIRDAR s. (BOT.) 1. (Rhododendron kotschyi) (livr.) rododendron, (reg.) coacăză, cocăzar, iederă, merișor, perișoare (pl.), popdele (pl.), rujă, tulipin, bujor-de-munte, bujorel-de-munte, trandafir-de-munte, vîsc-de-munte. 2. (Vaccinium vitis idaea) merișor, coacăz-de-munte, (reg.) coacăză, cocăzar.

smirdár, smirdari, (smârdar), s.m. – (bot.) Arbust ramificat, cu frunze dese și inflorescență în formă de umbrelă; împrăștie un miros plăcut, asemănător florilor de vișin; bujorel de munte, merișor (Rhododendron kotschyi). Se întâlnește în Țibleș, în Masivul Pop Ivan și pe suprafețe considerabile în Masivul Rodnei (Pietrosul Mare). Plantă ocrotită de lege (Monumente, 1976: 68). – Cf. scr. smrdeli, bg. smradljak (DEX); din smirdă (sc. smirnă) + suf. -ar (MDA).

SMIRDÁR v. smârdar.

SMÂRDÁR (cf. bg. smradijak) s. m. Arbust din familia Ericacee, înalt până la 50 cm, bogat ramificat cu flori roșii-purpurii, roz, rar albe; formează tufișuri întinse în partea superioară a etajului subalpin, până la 2.100-2.300 m, pe soluri acide, adesea scheletice (Rhodondendron myrtifolium = kotschyi). Specie carpato-balcanică, înrudită cu speciile de rododendron din Alpi. În România crește în Carpații Orientali și Meridionali. Frunzele conțin substanțe tanante. Specie ocrotită. Important rol antierozional. Florile folosite, sub formă de infuzie, împotriva tusei și bronșitei și în afecțiuni renale. Sin. bujor de munte.