11 definiții pentru „smântână”   declinări

SMÂNTẤNĂ s. f. 1. Produs alimentar gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită, sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială. ♦ (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai bună, cea mai valoroasă dintr-un lucru. – Cf. bg., ucr. smetana.

SMÂNTÂNĂ s. f. 1. Produs alimentar gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită, sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială. ♦ (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai bună, cea mai valoroasă dintr-un lucru. – Cf. bg., ucr. smetana.

smântấnă s. f., g.-d. art. smântấnii

smântână s. f., g.-d. art. smântânii

SMÂNTÂNĂ s. (pop.) spumă. (~ laptelui.)

SMÂNTÂNĂ s. v. caimac, floare.

SMÂNTÂNĂ f. 1) Produs lactat gras, care se adună deasupra laptelui fermentat natural sau se extrage cu ajutorul separatorului și care este folosit în alimentație sau pentru prepararea untului. 2) fig. mai ales art. Ceea ce este mai de valoare, mai de calitate; frunte. [G.-D. smântânii] /<sl. sumetana

smântână f. 1. floarea laptelui, globulețe grase ce se ridică la suprafața laptelui care stă mai mult timp la un loc; 2. fig. ceea ce-i mai bun. [Slav. *SŬMĒTANA (cf. ceh SMETANA)].

SMÎNTÎ́NĂ s. f. 1. Strat gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, lăsat cîtva timp la temperatura obișnuită sau care se separă din lapte la o mașină centrifugă specială. E un pămînt deosebit acela din care se fac țiglele; oamenii îl aleg de deasupra celorlalte straturi, ca pe o smîntînă. BOGZA, C. O. 216. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu smîntînă și ouă și feli de bucate. CREANGĂ, P. 29. Am alungat o pisică neagră care se băgase pe coș la oala cu smîntînă. ALECSANDRI, T. I 391. ◊ (Glumeț) I-am gătit de cină Două labe de găină, Cu smîntînă din fîntînă. ALECSANDRI, P. P. 374. ♦ (Regional) Strat gros care se ridică deasupra laptelui fiert; caimac. Îi aduse îndată cafeaua cu lapte... avînd grijă să-i pună smîntînă de două degete. REBREANU, I. 100. 2. Fig. Partea cea mai bună dintr-un lucru; fruntea. V. caimac. Că din turme cam lipsea Oile pe jumătate... Smîntîna mioarelor, Fruntea dobitoacelor, Fala negustorilor. TEODORESCU, P. P. 515. – Formă gramaticală: pl. (rar) smîntînuri (MACEDONSKI, O. III 140).

smîntînă s. f. – Spumă, cremă de lapte. Sl. *sŭmętana, de la sŭmętati, sŭmęstą „a amesteca, a agita” (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Lambrior 100; Cihac, II, 352; Tiktin; Byhan 319; Berneker, II, 44; Rosetti, GS, V, 158), cf. bg. smetan, slov. smetana, pol. śmietana, ceh., rus. smetana, lituan. smantas. Numai rom. presupune o formă sl. cu ę, celelalte limbi sl. presupun *sŭmetana, Vasmer, II, 672. S-a opus acestei der. îndoiala în ce privește trecerea anîn, care nu există în elementele sl., cf. jupîn, stînă; pentru a depăși dificultatea, s-a atribuit împrumutului o dată mai veche anterioară sec. X, explicație ce nu pare cea mai bună, cf. stăpîn. Der. de la un lat. *mantanamantum (Pușcariu, Dacor., III, 386; Pușcariu, Lr., 286) sau *mattanamatta (Giuglea, Dacor., III, 616; Skok, Arhiv za Arbanašku Starinu, II, 339) este încă și mai îndoielnică. Philippide, II, 15, crede că ar putea fi cuvînt autohton. Cf. REW 5424N. Der. smîntîni, vb. (a lua smîntîna de pe lapte); smîntînică, s. f. (plantă, Galium cruciatum); smîntînos, adj. (cu multă smîntînă).

smîntî́nă și zmîntî́nă f, pl ĭ (vsl. *sumentana, d. su-menton, -mesti, a turbura, a amesteca; bg. rus. ceh. smetana, smîntînă. Și la Ossețĭ zmäntin, a amesteca. V. smintesc). Partea groasă care se alege din laptele crud lăsat în repaus 2-3 zile (Laptele rămas după luarea smîntîniĭ și bătut apoĭ se numește „lapte bătut”). V. caimac, cremă.