2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLUT, -Ă, sluți, -te, adj., s. m. și f. (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; p. ext. (om) foarte urât, hâd. – Cf. ucr. slutyj.

SLUT, -Ă, sluți, -te, adj., s. m. și f. (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; p. ext. (om) foarte urât, hâd. – Cf. ucr. slutyj.

slut, slu [At: ANON. CAR. / Pl: sluți, ~e / E: ucr слутий] (D. oameni sau d. părți ale corpului lor, mai ales d. față) 1-2 a, smf Care are (din naștere sau ca urmare a unui accident, a unei boli etc.) un aspect fizic dezagreabil, respingător etc. prin anomalii, neregularități, deformări etc. Si: deformat2 (1), desfigurat2 (1), diform (1), monstruos, mutilat, pocit2, schilod, schilodit, schimonosit, strâmb, strâmbat, (rar) sluțit2 (2-3), stropșit, (pfm) bocciu, scălâmb, scălâmbăiat, (reg) balcâz, șont2, șonțit, șui7. 3 av (Reg; îe) A se uita ~ A încrunta sprâncenele. 4 sf (Reg; îe) A umbla de râsul ~ei A se compromite (2). 5-6 a, smf (Pex) Care este foarte urât Si: sluțit2 (4-5), hidos, hâd, pocit2, (înv) grozav (2), grozăvatic, grozliv, (reg) balcâz, pâcleș, pogan.

SLUT, -Ă, sluți, -te, adj. Mutilat, schilod; p. ext. foarte urît, pocit, diform; hîd. În loc de pisică, aveam un cîine slut și zburlit. BART, S. M. 104. Fata babei era slută, leneșă, țifnoasă și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283. Ah! fața mea cea slută gonește-orice privire! Eu însumi în oglindă privind mă înspăimînt! BOLINTINEANU, O. 207. ◊ Fig. Nu vedea bolta gangului afumat, cu slute crăpături și pecingini. C. PETRESCU, A. R. 25. Privește-n zare Iarna goală, iarna slută, Cum se duce-n fuga mare. ALECSANDRI, P. A. 190. ◊ (Substantivat) Sluta ceea de Varvara vrea să mă vadă pe năsălie. SADOVEANU, O. VIII 196. Foaie verde lemn uscat, Și acuma m-o lăsat Pentru sluta cea din sat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 253.

SLUT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care este lipsit de frumusețe și armonie; neplăcut la înfățișare; urât. Fată ~tă. /<ucr. sluty

SLUT adj. (Mold., Ban.) Urît. A: Alții zic că fața lui Cain s-au făcut foarte slută și groaznică și strașnică. LET. 1766-1767, 20r. O căutătură slută. H 1778, 113r; cf. H 1778, 15^r; H 17791, 82v. C: (Substantival) Slut. [Monstrum. Deformis]. AC, 370. Etimologie: ucr. slutyj. Vezi și slutăciune, sluti.

slut a. 1. schilod; 2. urît: ăst pitic slut și șchiop OD. [Origină necunoscută]. V. Prut.

slut, -ă adj. (rut. slutlĭ, paralizat, sîrb. sluta, imbecil, prost). Vechĭ. Mutilat (V. calic). Azĭ. Foarte urît: o femeĭe slută. Loc. Sutele mărită slutele (saŭ mutele) și miile urgiile, fetele cu zestre se mărită maĭ ușor de cît cele-lalte. Adv. A te uita slut la cineva. Slut la Prut (fiindcă de la 1812 plnă la 1918, Prutu forma hotaru spre Rusia), situațiunea politică se întunecă, sosește oastea rusească contra Turcilor. Fig. Afacerile se încurcă, se ivește primejdia!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

slut adj. m., s. m., pl. sluți; adj. f., s. f. slu, pl. slute

slut adj. m., s. m., pl. sluți; adj. f., s. f. slută, pl. slute

slut adj. m., s. m., pl. sluți; f. sg. slútă, pl. slúte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SLUT adj. 1. v. urât. 2. v. desfigurat.

SLUT adj. 1. diform, hidos, hîd, monstruos, pocit, respingător, schimonosit, strîmb, urît, (pop. și fam.) bocciu, scălîmb, scălîmbăiat, (reg.) pîcleș, (Mold.) balcîz, (Mold. și Transilv.) pogan, (înv.) grozav, (fam.) șui. (O ființă ~.) 2. deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, sluțit, strîmb, strîmbat, urît, urîțit, (reg.) stropșit, zgîmboit, (Mold.) șonțit. (O față ~ de ură.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

slut (-tă), adj. – Urît, monstruos, diform, oribil. Sb. sluta (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Scriban). Der. din bg. splut „putred” (Cihac, II, 360), nu este probabilă. Rut. sluta, slutyi ar putea să nu provină din rom. (cf. Candrea, Elemente, 409). – Der. sluți (var. sluti), vb. (a urîți, a desfigura); sluțenie (var. slutenie), s. f. (urîțenie; pocitanie, lighioană); sluțitură, s. f. (hîrcă, hîzenie).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

slută, slute s. f. (glum.) o sută de lei.

a rămâne cu sluta în vatră expr. (pop.) a nu-și putea mărita fata.

Intrare: slută
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slu
  • sluta
plural
  • slute
  • slutele
genitiv-dativ singular
  • slute
  • slutei
plural
  • slute
  • slutelor
vocativ singular
  • slu
  • sluto
plural
  • slutelor
Intrare: slut (adj.)
slut1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slut
  • slutul
  • slutu‑
  • slu
  • sluta
plural
  • sluți
  • sluții
  • slute
  • slutele
genitiv-dativ singular
  • slut
  • slutului
  • slute
  • slutei
plural
  • sluți
  • sluților
  • slute
  • slutelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

slut, sluțisubstantiv masculin
slu, slutesubstantiv feminin
slut, sluadjectiv

  • 1. (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În loc de pisică, aveam un cîine slut și zburlit. BART, S. M. 104. DLRLC
    • format_quote Fata babei era slută, leneșă, țifnoasă și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283. DLRLC
    • format_quote Ah! fața mea cea slută gonește-orice privire! Eu însumi în oglindă privind mă înspăimînt! BOLINTINEANU, O. 207. DLRLC
    • format_quote figurat Nu vedea bolta gangului afumat, cu slute crăpături și pecingini. C. PETRESCU, A. R. 25. DLRLC
    • format_quote figurat Privește-n zare Iarna goală, iarna slută, Cum se duce-n fuga mare. ALECSANDRI, P. A. 190. DLRLC
    • format_quote Sluta ceea de Varvara vrea să mă vadă pe năsălie. SADOVEANU, O. VIII 196. DLRLC
    • format_quote Foaie verde lemn uscat, Și acuma m-o lăsat Pentru sluta cea din sat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 253. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.