sitologie sfs [At: ANTONESCU, D. / V: sitio~ / E: fr sitiologie, it sitologia] Știință care are ca obiect studiul alimentelor.

SITOLOGIE s.f. v. sitiologie.

sitiologie sf vz sitologie

SITIOLOGIE s.f. Știință care are ca obiect studiul alimentelor. [Gen. -iei, var. sitologie s.f. / < fr. sitiologie, it. sitologia, cf. gr. sition – aliment, logos – studiu].

SITIOLOGIE s. f. știință care are ca obiect studiul alimentelor. (< fr. sitiologie)

sitologie s. f., art. sitologia, g.-d. sitologii, art. sitologiei

sitologie s. f., art. sitologia, g.-d. sitologii, art. sitologiei

sitologie s. f., art. sitologia, g.-d. sitologii, art. sitologiei

sitiologie s. f., g.-d. art. sitiologiei

SITIO- „hrană, nutriție, aliment”. ◊ gr. sition „hrană, aliment” > fr. sitio-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. sitio-. □ ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de mîncare, sindrom observat în unele boli mintale; sin. sitofobie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul alimentelor; sin. sitologie; ~manie (v. -manie), s. f., stare psihotică morbidă de a mînca continuu; sin. sitomanie.

SITO- „hrană, nutriție”. ◊ gr. sitos „hrană, mîncare” > fr. sito-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. sito-. □ ~biu (v. -biu), adj., (despre insecte) care trăiește în produsele alimentare din depozite; ~fil (v. -fil₁), adj., (despre insecte) care caută produsele alimentare înmagazinate pentru a se hrăni cu ele; ~fobie (v. -fobie), s. f., sitiofobie*; ~logie (v. -logie₁), s. f., sitiologie*; ~manie (v. -manie), s. f., sitiomanie*.