14 definiții pentru siniliu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINILIU, -IE, sinilii, adj. (Pop.) De culoarea sinelii; albăstrui. [Var.: (rar) sineliu, -ie adj.] – Sineală + suf. -iu.

SINILIU, -IE, sinilii, adj. (Pop.) De culoarea sinelii; albăstrui. [Var.: (rar) sineliu, -ie adj.] – Sineală + suf. -iu.

siniliu, ~ie [At: CIHAC, II, 336 / V: (rar) ~nel~ / Pl: ~ii / E: sineală + -iu] (Pop) 1-2 av, a (În mod) albăstriu.

SINILIU, -IE, sinilii, adj. De culoarea sinelii. Cerul era siniliu, și lucea soarele, și cîntau ciocîrlii, plutind în aburii arăturilor. SADOVEANU, O. A. II 119. Un covor de Ispahan cu motive tari, roșii și sinilii... îmbrăcă peretele deasupra sofalei. CAMIL PETRESCU, O. I 415. Într-o singură noapte s-a înfășurat șesul, pînă-n depărtările sinilii, cu învelitoarea albă a nămeților. C. PETRESCU, S. 53. ◊ (Ca precizare pe lîngă albastru) Culoarea le era de un albastru-siniliu, cu reflexe aurii. CAMIL PETRESCU, N. 74. Norii alergau nebuni pe bolta sură a cerului și pete negre se formau sub ei, pe marea albastră-sinilie. BART, S. M. 69. ◊ (Adverbial) Le făcu semn să se urce pe la capătul pridvorului boit siniliu. CAMIL PETRESCU, O. II 42. – Variantă: sineliu, -ie (SADOVEANU, P. M. 241) adj.

SINILIU ~e (~i) Care este de culoarea sinelii; albastru-palid. Cer ~. /sineală + suf. ~iu

SINELIU, -IE adj. v. siniliu.

sineliu a. Mold. albăstriu. [Bulg. SINŬ, albastru].

sinelíŭ, -íe adj. (d. sineală). Est. De coloarea sineliĭ, ultramarin. – În nord siniliŭ. V. indigo.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

siniliu (pop.) adj. m., f. sinilie; pl. m. și f. sinilii

siniliu (pop.) adj. m., f. sinilie; pl. m. și f. sinilii

siniliu adj. m., f. sinilie; pl. m. și f. sinilii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SINILIU adj. v. albăstriu, albăstrui.

siniliu adj. v. ALBĂSTRIU. ALBĂSTRUI.

Intrare: siniliu
siniliu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siniliu
  • siniliul
  • siniliu‑
  • sinilie
  • sinilia
plural
  • sinilii
  • siniliii
  • sinilii
  • siniliile
genitiv-dativ singular
  • siniliu
  • siniliului
  • sinilii
  • siniliei
plural
  • sinilii
  • siniliilor
  • sinilii
  • siniliilor
vocativ singular
plural
sineliu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sineliu
  • sineliul
  • sineliu‑
  • sinelie
  • sinelia
plural
  • sinelii
  • sineliii
  • sinelii
  • sineliile
genitiv-dativ singular
  • sineliu
  • sineliului
  • sinelii
  • sineliei
plural
  • sinelii
  • sineliilor
  • sinelii
  • sineliilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

siniliu, sinilieadjectiv

  • 1. popular De culoarea sinelii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cerul era siniliu, și lucea soarele, și cîntau ciocîrlii, plutind în aburii arăturilor. SADOVEANU, O. A. II 119. DLRLC
    • format_quote Un covor de Ispahan cu motive tari, roșii și sinilii... îmbrăcă peretele deasupra sofalei. CAMIL PETRESCU, O. I 415. DLRLC
    • format_quote Într-o singură noapte s-a înfășurat șesul, pînă-n depărtările sinilii, cu învelitoarea albă a nămeților. C. PETRESCU, S. 53. DLRLC
    • format_quote Culoarea le era de un albastru-siniliu, cu reflexe aurii. CAMIL PETRESCU, N. 74. DLRLC
    • format_quote Norii alergau nebuni pe bolta sură a cerului și pete negre se formau sub ei, pe marea albastră-sinilie. BART, S. M. 69. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Le făcu semn să se urce pe la capătul pridvorului boit siniliu. CAMIL PETRESCU, O. II 42. DLRLC
etimologie:
  • Sineală + sufix -iu. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.