2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIBARÍT, -Ă, sibariți, -te, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care trăiește în lux, lene și desfrâu. – Din fr. sybarite, lat. Sybarita.

SIBARÍT, -Ă, sibariți, -te, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care trăiește în lux, lene și desfrâu. – Din fr. sybarite, lat. Sybarita.

sibarit, smf [At: GOLESCU, E. 327/17 / Pl: ~iți, ~e / E: fr sybarite, lat Sybarita] 1 Locuitor al orașului antic Sybaris. 2 (Fig) Persoană care se dedă unor plăceri rafinate și care trăiește în lux, lene și desfrâu.

SIBARÍT, -Ă, sibariți, -te, s. m. și f. Persoană care trăiește în lux și în petreceri (așa cum trăiau odinioară locuitorii din Sybaris). Petroniu... ne descrie viața unui sibarit din vremile imperiului. ODOBESCU, S. I 53. ♦ (Adjectival) Luxos, îmbelșugat. Oferind colegilor săi, străini veniți în Romînia... o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul său. M. I. CARAGIALE, C. 158.

SIBARÍT, -Ă s.m. și f. Persoană înclinată spre o viață de lux și desfrâu. [< fr. sybarite, cf. Sybaris – oraș antic în Italia].

SIBARÍT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se dedă unei vieți de lux și desfrâu. (< fr. sybarite, lat. sybarita, locuitor din Sybaris)

SIBARÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care trăiește în lux, trândăvie și desfrâu. /<fr. sybarite, lat. Sybarita

sibarit m. 1. locuitor din Sybaris; 2. fig. om moleșit și voluptos.

*sibarít, -ă adj. (vgr. Sybarites, lat. Sybarita, locuitor din Sybaris, oraș grecesc în sudu Italiĭ, unde era mare lux și lene). Om luxos, rafinat și moleșit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sibarit (livr.) adj. m., s. m., pl. sibariți; adj. f., s. f. sibari, pl. sibarite

sibarit (livr.) adj. m., s. m., pl. sibariți; adj. f., s. f. sibarită, pl. sibarite

sibarít adj. m., s. m., pl. sibaríți; f. sg. sibarítă, pl. sibaríte

Intrare: sibarit (adj.)
sibarit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sibarit
  • sibaritul
  • sibaritu‑
  • sibari
  • sibarita
plural
  • sibariți
  • sibariții
  • sibarite
  • sibaritele
genitiv-dativ singular
  • sibarit
  • sibaritului
  • sibarite
  • sibaritei
plural
  • sibariți
  • sibariților
  • sibarite
  • sibaritelor
vocativ singular
plural
Intrare: sibarit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sibarit
  • sibaritul
  • sibaritu‑
plural
  • sibariți
  • sibariții
genitiv-dativ singular
  • sibarit
  • sibaritului
plural
  • sibariți
  • sibariților
vocativ singular
  • sibaritule
  • sibarite
plural
  • sibariților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sibarit, sibarițisubstantiv masculin
sibari, sibaritesubstantiv feminin
sibarit, sibariadjectiv

  • 1. livresc (Persoană) care trăiește în lux, lene și desfrâu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Petroniu... ne descrie viața unui sibarit din vremile imperiului. ODOBESCU, S. I 53. DLRLC
    • 1.1. (și) adjectival Luxos, îmbelșugat. DLRLC
      • format_quote Oferind colegilor săi, străini veniți în Romînia... o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul său. M. I. CARAGIALE, C. 158. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.