2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SHINTOÍST, -Ă adj., s.m. și f. v. șintoist.

ȘINTOÍST, -Ă, șintoiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al șintoismului. – Din fr. shintoïste.

ȘINTOÍST, -Ă, șintoiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al șintoismului. – Din fr. shintoïste.

șintoist, ~ă [At: DN2 / S și: shi~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr shintoiste] 1-2 smf, a (Adept) al șintoismului. 3 a Specific șintoismului.

ȘINTOÍST, -Ă adj. Referitor la șintoism, propriu șintoismului. // s.m. și f. Adept al șintoismului. [Pron. -to-ist, scris și shintoist. [< fr. shintoïste].

ȘINTOÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al șintoismului. (< fr. shintoïste)

ȘINTOÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de șintoism; propriu șintoismului. /<fr. shintoiste

ȘINTOÍST2 ~stă (~ști, ~ște) m. și f. Adept al șintoismului. /<fr. shintodste


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șintoíst adj. m., s. m., pl. șintoíști; adj. f., s. f. șintoístă, pl. șintoíste

șintoíst s. m., adj. m., pl. șintoíști; f. sg. șintoístă, pl. șintoíste

Intrare: șintoist (adj.)
șintoist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șintoist
  • șintoistul
  • șintoistu‑
  • șintoistă
  • șintoista
plural
  • șintoiști
  • șintoiștii
  • șintoiste
  • șintoistele
genitiv-dativ singular
  • șintoist
  • șintoistului
  • șintoiste
  • șintoistei
plural
  • șintoiști
  • șintoiștilor
  • șintoiste
  • șintoistelor
vocativ singular
plural
shintoist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DN
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • shintoist
  • shintoistul
  • shintoistu‑
  • shintoistă
  • shintoista
plural
  • shintoiști
  • shintoiștii
  • shintoiste
  • shintoistele
genitiv-dativ singular
  • shintoist
  • shintoistului
  • shintoiste
  • shintoistei
plural
  • shintoiști
  • shintoiștilor
  • shintoiste
  • shintoistelor
vocativ singular
plural
Intrare: șintoist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șintoist
  • șintoistul
  • șintoistu‑
plural
  • șintoiști
  • șintoiștii
genitiv-dativ singular
  • șintoist
  • șintoistului
plural
  • șintoiști
  • șintoiștilor
vocativ singular
  • șintoistule
  • șintoiste
plural
  • șintoiștilor
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • shintoist
  • shintoistul
  • shintoistu‑
plural
  • shintoiști
  • shintoiștii
genitiv-dativ singular
  • shintoist
  • shintoistului
plural
  • shintoiști
  • shintoiștilor
vocativ singular
  • shintoistule
  • shintoiste
plural
  • shintoiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șintoist, -ă șintoist (2) șintoistă shintoist (2) shintoistă

  • 1. (Adept) al șintoismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: