7 definiții pentru sfic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFIC s. n. (Reg.) Șfichiuială. – Cf. șfichiui.

SFIC s. n. (Reg.) Șfichiuială.[1]Cf. șfichiui.

  1. Șfichiuială nu apare în DEX. — gall

SFIC s. n. Șfichiuială. Era o vreme rea: un sfic de ploaie și altul de ninsoare. PAMFILE, M. R. I 99.

SFIC s. n. (Reg.) Șfichiuială.[1]

  1. Șfichiuială nu apare în DLRM. — gall

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sfic s.n. (reg.) 1. sfichiuială, biciuire, plesnire. 2. rafală de ploaie sau de ninsoare. 3. loc expus vântului.

Intrare: sfic
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfic
  • sficul
  • sficu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sfic
  • sficului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)