12 definiții pentru sfătoșenie
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (2)
Explicative DEX
SFĂTOȘENIE s. f. Însușirea de a fi sfătos. – Sfătos + suf. -enie.
sfătoșenie sf [At: TDRG / Pl: ~ii / E: sfătos + -enie] 1 Plăcere de a da sfaturi (1), de a povesti etc Si: (reg) ocoșag, opșag, (fam) sfătoșie. 2-3 Comunicativitate (1-2). 4 (Îlav) Cu ~ Cu înțelepciune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFĂTOȘENIE, sfătoșenii, s. f. Însușirea de a fi sfătos. – Sfătos + suf. -enie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
SFĂTOȘENIE, sfătoșenii, s. f. Însușirea de a fi sfătos; comunicativitate. Un grup de tineri... se opri tot lîngă grupul lui moș Gheorghe, atrași de sfătoșenia lui. MIHALE, O. 520. Ce-o fi, om vedea, încheie cu sfătoșenie Tase chiristigiul. CAMIL PETRESCU, O. II 90.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfătoșie sf [At: (a. 1897) PLR I, 478 / Pl: (rar) ~ii / E: sfătos + -ie] (Fam) Sfătoșenie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfătoșíe f. Pop. Fam. Calitatea de a fi sfătos. – Și -șénie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
sfătoșenie (desp. -ni-e) s. f., art. sfătoșenia (desp. -ni-a), g.-d. sfătoșenii, art. sfătoșeniei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sfătoșenie (-ni-e) s. f., art. sfătoșenia (-ni-a), g.-d. sfătoșenii, art. sfătoșeniei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sfătoșenie s. f. (sil. -ni-e), art. sfătoșenia (sil. -ni-a), g.-d. sfătoșenii, art. sfătoșeniei; pl. sfătoșenii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sfătoșenie, -niei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
SFĂTOȘENIE s. (rar) sfătoșie, (reg.) ocoșag. (~ unui bătrân.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFĂTOȘENIE s. (rar) sfătoșie, (reg.) ocoșag. (~ unui bătrîn.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ni-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sfătoșenie, sfătoșeniisubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi sfătos. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: comunicativitate
- Un grup de tineri... se opri tot lîngă grupul lui moș Gheorghe, atrași de sfătoșenia lui. MIHALE, O. 520. DLRLC
- Ce-o fi, om vedea, încheie cu sfătoșenie Tase chiristigiul. CAMIL PETRESCU, O. II 90. DLRLC
-
etimologie:
- Sfătos + -enie. DEX '98 DEX '09