10 definiții pentru sexagenar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEXAGENÁR, -Ă, sexagenari, -e, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care a împlinit vârsta de șaizeci de ani sau are între șaizeci și șaptezeci de ani. – Din fr. sexagénaire, lat. sexagenarius.

SEXAGENÁR, -Ă, sexagenari, -e, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care a împlinit vârsta de șaizeci de ani sau are între șaizeci și șaptezeci de ani. – Din fr. sexagénaire, lat. sexagenarius.

sexagenar, [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr sexagénaire cf lat sexagenarius] 1-2 smf, a (Persoană) care este în vârstă de șaizeci de ani sau între șaizeci și șaptezeci de ani. 3 smp (Pex) Copaci bătrâni.

SEXAGENÁR, -Ă, sexagenari, -e, s. m. și f. Persoană în vîrstă de șaizeci de ani sau între șaizeci și șaptezeci de ani.

SEXAGENÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Om) în vârstă de șaizeci de ani. [Cf. fr. sexagénaire, lat. sexagenarius].

SEXAGENÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) în vârstă de 60 de ani. (< sexagénaire, lat. sexagenarius)

SEXAGENÁR ~ă (~i, ~e) și substantival Care a ajuns la vârsta de șaizeci de ani. /<fr. sexagénaire, lat. sexagenarius

*sexagenár, -ă adj. (lat. sexagenarius). Care e în etate de 60 de anĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sexagenár s. m., pl. sexagenári

sexagenár s. m., pl. sexagenári

Intrare: sexagenar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sexagenar
  • sexagenarul
  • sexagenaru‑
plural
  • sexagenari
  • sexagenarii
genitiv-dativ singular
  • sexagenar
  • sexagenarului
plural
  • sexagenari
  • sexagenarilor
vocativ singular
  • sexagenarule
  • sexagenare
plural
  • sexagenarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sexagenar, -ă sexagenară

  • 1. adesea (și) adjectival Persoană care a împlinit vârsta de șaizeci de ani sau are între șaizeci și șaptezeci de ani.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: