opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Explicative DEX

SERTIZARE, sertizări, s. f. Acțiunea de a sertiza și rezultatul ei. – V. sertiza.

SERTIZARE, sertizări, s. f. Acțiunea de a sertiza și rezultatul ei. – V. sertiza.

sertizare sf [At: LTR2 / S și: sertisare / Pl: ~zări / E: sertiza] 1-4 Sertizaj (1-4).

SERTIZARE s. f. Acțiunea de a sertiza. Sertizarea cartușelor.

SERTIZARE s.f. Acțiunea de a sertiza; sertizaj. [< sertiza].

SERTIZA, sertizez, vb. I. Tranz. 1. A fixa o piatră prețioasă sau ornamentală în montură metalică prin îndoirea marginilor monturii. 2. A asambla, a fixa două piese tubulare prin îndoirea pereților la capătul uneia dintre ele. – După fr. sertir.

SERTIZA, sertizez, vb. I. Tranz. 1. A fixa o piatră prețioasă sau ornamentală în montură metalică prin îndoirea marginilor monturii. 2. A asambla, a fixa două piese tubulare prin îndoirea pereților la capătul uneia dintre ele. – După fr. sertir.

sertiza vt [At: SADOVEANU, O. X, 482 / S și: sertisa / Pzi: ~zez / E: ns cf fr sertir] 1 (C. i. tuburi-cartușe încărcate) A fixa la proiectilele de artilerie și la gloanțele de infanterie, de vânătoare etc. în scopul simplificării manipulării. 2 (C. i. piese tubulare, cilindice sau prismatice) A asambla, a fixa între ele, prin reducerea secțiunii, prin deformarea plastică a pereților uneia dintre piese. 3 A reduce, prin deformare plastică secțiunea de la extremitate, în vederea asamblării cu altă piesă. 4 (Spc; c. i. pietre ornamentale sau prețioase) A fixa într-o montură metalică prin îndoirea marginii monturii sau prin niște gheare ale ei.

SERTIZA, sertizez, vb. I. Tranz. A reduce secțiunea la capătul unei piese tubulare, cilindrice sau prismatice, prin deformarea plastică a pereților ei.

SERTIZA vb. I. tr. A reduce secțiunea la capătul unei piese tubulare prin deformarea plastică a pereților ei. ♦ A fixa proiectilul în tubul cartușului. ♦ A fixa o piatră prețioasă într-o montură. [Cf. fr. sertir].

SERTIZA vb. tr. 1. a asambla, a fixa două piese tubulare prin deformarea plastică a pereților la capătul uneia dintre ele. ◊ a fixa proiectilul în tubul cartușului. 2. a fixa o piatră prețioasă sau ornamentală într-o montură metalică prin îndoirea marginilor monturii. (după fr. sertir)

sertiza vb. I A asambla ◊ „Mașina de sertizat este opera lui S.” R.l. 29 IX 86 p. 1 (după fr. sertir; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

A SERTIZA ~ez tranz. 1) (piese tubulare) A asambla prin deformare plastică a capetelor. 2) (pietre prețioase) A fixa într-o montură. /<fr. sertir

Ortografice DOOM

sertizare s. f., g.-d. art. sertizării; pl. sertizări

sertizare s. f., g.-d. art. sertizării; pl. sertizări

sertizare s. f., g.-d. art. sertizării; pl. sertizări

sertiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sertizez, 3 sertizează; conj. prez. 1 sg. să sertizez, 3 să sertizeze

sertiza (a ~) vb., ind. prez. 3 sertizează

sertiza vb., ind. prez. 1 sg. sertizez, 3 sg. și pl. sertizează

Etimologice

sertisa (-sez, -at), vb. – 1. A monta, a fixa o piatră prețioasă. – 2. A împodobi. Fr. sertir, pornind de la part. prezent sertissant.

Enciclopedice

SERTIZÁRE (< sertiza) s. f. 1. Sistem de fixare a unei pietre ornamentale într-o montură metalică prin îndoirea marginilor monturii sau a unor gheare ale ei. 2. (TEHN.) Operație de reducere, prin deformarea plastică a secțiunii la capătul unei piese tubulare, în vederea asamblării ei cu o altă piesă.

Sinonime

SERTIZARE s. sertizaj. (~ unei pietre la inel.)

SERTIZARE s. sertizaj. (~ unei pietre la inel.)

Intrare: sertizare
sertizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sertizare
  • sertizarea
plural
  • sertizări
  • sertizările
genitiv-dativ singular
  • sertizări
  • sertizării
plural
  • sertizări
  • sertizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: sertiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sertiza
  • sertizare
  • sertizat
  • sertizatu‑
  • sertizând
  • sertizându‑
 singular plural
  • sertizează
  • sertizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sertizez
 (să)
  • sertizez
  • sertizam
  • sertizai
  • sertizasem
a II-a (tu)
  • sertizezi
 (să)
  • sertizezi
  • sertizai
  • sertizași
  • sertizaseși
a III-a (el, ea)
  • sertizează
 (să)
  • sertizeze
  • sertiza
  • sertiză
  • sertizase
plural I (noi)
  • sertizăm
 (să)
  • sertizăm
  • sertizam
  • sertizarăm
  • sertizaserăm
  • sertizasem
a II-a (voi)
  • sertizați
 (să)
  • sertizați
  • sertizați
  • sertizarăți
  • sertizaserăți
  • sertizaseți
a III-a (ei, ele)
  • sertizează
 (să)
  • sertizeze
  • sertizau
  • sertizară
  • sertizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sertizare, sertizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a sertiza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: sertizaj
    • format_quote Sertizarea cartușelor. DLRLC
etimologie:
  • vezi sertiza DEX '09 DEX '98 DN

sertiza, sertizezverb

  • 1. A fixa o piatră prețioasă sau ornamentală în montură metalică prin îndoirea marginilor monturii. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A asambla, a fixa două piese tubulare prin îndoirea pereților la capătul uneia dintre ele. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN DCR2
    sinonime: asambla
    • format_quote Mașina de sertizat este opera lui S. R.l. 29 IX 86 p. 1. DCR2
    • 2.1. A fixa proiectilul în tubul cartușului. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „sertizare”

Visit YouGlish.com