seră sf [At: ALECSANDRI, T. 1683 / Pl: ~re / E: fr serre] Construcție specială cu pereții și acoperișul din sticlă sau din material plastic, destinată adăpostirii și cultivării legumelor, florilor sau altor plante care nu suportă frigul, mai ales în perioada rece a anului (fiind înzestrată cu instalații de încălzire, iluminare, aerisire și udare).

SERĂ, sere, s. f. Încăpere cu acoperiș și cu pereți de sticlă, în care sînt adăpostite și cultivate plante exotice și plante care nu suportă frigul. Ar fi nimerit să începeți a face mai multă mișcare, baremi prin seră, dacă nu prin parc. REBREANU, P. S. 115. Serele, ca niște palate de cleștar din povești în care alte neamuri [de flori] visează la temperaturi deosebite, scînteiază aprinse de soare. ANGHEL, PR. 114.

SERĂ s.f. Încăpere special amenajată care servește pentru adăpostirea și cultivarea plantelor care nu suportă frigul. [< fr. serre].

SERĂ s. f. încăpere special amenajată pentru adăpostirea și cultivarea plantelor care nu suportă frigul. (< fr. serre)

seră-combinat s. f. Seră mare cu caracter de combinat ◊ „Am intrat împreună într-o seră-combinat unde ne-a întâmpinat o căldură de 40 de grade.” Sc. 24 VI 63 p. 3 (din seră + combinat)

SERĂ ~e f. Construcție cu acoperiș și pereți de sticlă sau dintr-un material transparent, care servește pentru cultivarea plantelor pe timp rece. /<fr. serre

seră f. loc închis și acoperit unde, în timp de iarnă, se conservă plante din clime calde și cele ce voim[!] a le păzi de frig: sânul meu albește ca un crin în sere BOL. (= fr. serre).

*séră f., pl. e (fr. serre, d. serrer, a strlnge, a ține închis). Loc închis cu geamurĭ și încălzit iarna p. a ținea plantele care nu pot suferĭ ĭarna noastră, ca lămîiĭ, portocaliĭ ș.a. Fig. Plantă de seră, persoană care nu poate trăĭ de cit cu marĭ îngrijirĭ, copil plăpînd.

seră s. f., g.-d. art. serei; pl. sere

seră s. f., g.-d. art. serei; pl. sere

seră s. f., g.-d. art. serei; pl. sere

seră (-re), s. f. – Construcția pentru adăpostit plantele care nu suportă frigul. Fr. serre.

Sera, -cin v. Serafim I 6, II 1.