2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÉINĂ s. f. plasă de pescuit triunghiulară, folosită pe fundurile nisipoase și puțin adânci. (< fr. seine)

SEÍN, -Ă, seini, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre lână, blană) De culoare cenușie-roșcată. 2. (Despre oi) Cu lâna cenușie-roșcată. – Et. nec.

SEÍN, -Ă, seini, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre lână, blană) De culoare cenușie-roșcată. 2. (Despre oi) Cu lâna cenușie-roșcată. – Et. nec.

sari1[1] a vz sein

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală. Poate fi vorba și de o posibilă greșeală de tipar — LauraGellner

sein, [At: ECONOMIA, 85/23 / V: sain, in, sărin / E: nct] 1 a (Pop; d. lână, blană, păr sau obiecte confecționate din astfel de materiale) De culoare naturală presărat cu negru sau cu maro. 2 a (Pex; d. animale, în special d. oi) Care are lâna, părul, pielea seină (1). 3-4 a (Reg; pan; d. păr, barbă, mustăți; pex; d. oameni) Cărunt (1-2). 5 sf Varietate de struguri cu bobul de culoare albă-cenușie sau neagră-vineție Si: (reg) corb. 6 sfa (Reg) Cântec care se cânta, probabil, la culesul seinelor (5). 7 sf (Reg) Varietate de mere nedefinită mai îndeaproape.

SEIN, -Ă, seini, -e, adj. (Despre lînă, blană) De culoare cenușie. V. siv. Scotocind în manșonul de astrahan sein, se pregătea să puie pe masă miza ei obicinuită. V. ROM. noiembrie 1953, 31. Gheroc de lînă seină lung pînă la genunchi. STANCU, U.R.S.S. 46.

săin a. sur (vorbind de oi). [Slav. SINŬ, vânăt].

sein a. V. săin.seină, varietate de struguri vineți.

seín, -ă adj. (vsl. sinŭ, vînăt; bg. sinĭ, azur. V. sineală). Vest. Lăŭ, siv, sur, cenușiŭ, brumăriŭ: oaĭe, lînă seină. – În est saín (rev. I. Crg. 4, 59).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sein (reg.) adj. m., pl. seini; f. sei, pl. seine

sein (reg.) adj. m., pl. seini; f. seină, pl. seine

seín adj. m., pl. seíni; f. sg. seínă, pl. seíne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SEÍN adj. v. cărunt, cenușiu, fumuriu, gri, plumburiu, sur.

sein adj. v. CĂRUNT. CENUȘIU. FUMURIU. GRI. PLUMBURIU. SUR.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

seín (-nă), adj. – Cenușiu, gri, culoare naturală a lînii. – Var. săin, Mold. sain. Sl. sinĭ „livid, vînăt” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 336; Tiktin; Conev 97), care pare că s-ar fi aplicat tuturor culorilor șterse, cf. slov. sejni kamen „piatră gri = cremene” și probabil siv. Cf. și sineală. Legătură cu it. zaino (Giuglea, LL, II, 50) pare îndoielnică.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

seín, seínă, adj. și s.f. (reg.) 1. (adj.; despre lână, blană) de culoare roșcată-cenușie. 2. (adj.; despre oi) cu lâna roșcată-cenușie; sură. 3. (adj.; despre păr, barbă, mustăți; despre oameni) cărunt. 4. (s.f.) varietate de struguri cu bobul de culoare albă-cenușie sau neagră-vineție; corb. 5. (s.f. art.) numele unui cântec care se cântă la culesul strugurilor. 6. (s.f.) varietate de mere.

săín, adj. – v. sein („oaie sură”).

seín, -ă, seini, -e, (sărin, săin), adj. – (reg.) Oaie albastră, brează, cu alb pe nas (Latiș, 1993). Oaie de culoare sură (Antologie, 1980). Cu blană de culoare alb-murdar, înspicat cu negru sau maro și negru deschis (Bilțiu, 1996). „Oi, oi, oi, mândre seine”. „În lâna țurcanelor negre apar și fire albe, lâna luând astfel un aspect brumăriu” (Georgeoni, 1936: 31). – Et. nec. (DEX, MDA); din sl. sini „livid, vânăt” (Scriban; Miklosich, Cihac, Tiktin, Conev, cf. DER).

seín, -ă, (sărin, săin), adj. – Oaie albastră, brează, cu alb pe nas (Latiș 1993). Oaie de culoare sură (Antologie 1980). Cu blană de culoare alb-murdar, înspicat cu negru sau maro și negru deschis (Bilțiu 1996). De culoare roșcat-cenușie (Bulgăr, 2002). „Oi, oi, oi, mândre seine”. „În lâna țurcanelor negre apar și fire albe, lâna luând astfel un aspect brumăriu” (Georgeoni 1936: 31). – Din sl. sini „livid, vânăt” (Cihac cf. DER).

Intrare: seină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seină
  • seina
plural
  • seine
  • seinele
genitiv-dativ singular
  • seine
  • seinei
plural
  • seine
  • seinelor
vocativ singular
plural
Intrare: sein
sein adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sein
  • seinul
  • seinu‑
  • sei
  • seina
plural
  • seini
  • seinii
  • seine
  • seinele
genitiv-dativ singular
  • sein
  • seinului
  • seine
  • seinei
plural
  • seini
  • seinilor
  • seine
  • seinelor
vocativ singular
plural
sărin adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărin
  • sărinul
  • sărinu‑
  • sări
  • sărina
plural
  • sărini
  • sărinii
  • sărine
  • sărinele
genitiv-dativ singular
  • sărin
  • sărinului
  • sărine
  • sărinei
plural
  • sărini
  • sărinilor
  • sărine
  • sărinelor
vocativ singular
plural
săin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sein, seiadjectiv

regional
  • 1. (Despre lână, blană) De culoare cenușie-roșcată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Scotocind în manșonul de astrahan sein, se pregătea să puie pe masă miza ei obicinuită. V. ROM. noiembrie 1953, 31. DLRLC
    • format_quote Gheroc de lînă seină lung pînă la genunchi. STANCU, U.R.S.S. 46. DLRLC
  • 2. (Despre oi) Cu lâna cenușie-roșcată. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.