3 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

secretat s [At: DDRF / V: ~e / Pl: ? / E: nct] (Reg) Numele de familie.

SECRETÁ, pers. 3 secrétă, vb. I. Tranz. A produce o secreție. [Prez. ind. și: secretează] – Din fr. sécréter.

secreta vt [At: KRETZULESCU, A. 299/24 / Pzi: 3 ~tea și (rar) secre / E: fr sécréter] (C. i. substanțe organice etc.) A produce și a elimina secreții.

SECRETÁ, pers. 3 secretează, vb. I. Tranz. A produce o secreție. [Prez. ind. și: secrétă] – Din fr. sécréter.

SECRETÁ, secretez și (rar) secrét, vb. I. Tranz. A produce secreții. Dar gîndul se oprise răcit și corpul imens nu mai secreta prin porii pielei nădușeala. C. PETRESCU, C. V. 291. ◊ Absol. Fig. În lungul galeriei de piatră, canalele subțiri care au fost rupte de dinamită, continuă să secreteze încă, asemeni unor glande; la capătul lor boabele de apă apar organic, ca pe o frunte omenească stropii de sudoare. BOGZA, C. O. 123.

SECRETÁ vb. I. tr. (Despre glande) A produce o secreție. [P.i. -tez și secrét. / < fr. sécréter].

SECRETÁ vb. tr. (despre glande) a produce o secreție. (< fr. sécréter)

A SECRETÁ pers. 3 ~eáză tranz. (despre glande) A produce o secreție. [Sil. se-cre-; Și secretă] /<fr. sécréter

secretà v. a opera secrețiunea: ficatul secretează bila.

*secretéz v. tr. (fr. Sécréter, d. sécrétion, secrețiune). Scot, produc (un lichid): ficatu secretează bila.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!secretá (a ~) (se-cre-) vb., ind. prez. 3 secrétă

secretá vb. (sil. -cre-), ind. prez. 3 sg. și pl. secrétă/secreteáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

secretát s.n. (înv. și reg.) numele (de familie).

Intrare: secretat (part.)
secretat1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secretat
  • secretatul
  • secretatu‑
  • secreta
  • secretata
plural
  • secretați
  • secretații
  • secretate
  • secretatele
genitiv-dativ singular
  • secretat
  • secretatului
  • secretate
  • secretatei
plural
  • secretați
  • secretaților
  • secretate
  • secretatelor
vocativ singular
plural
Intrare: secretat (s.n.)
secretate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secretat
  • secretatul
  • secretatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • secretat
  • secretatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: secreta
  • silabație: se-cre-tă info
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • secreta
  • secretare
  • secretat
  • secretatu‑
  • secretând
  • secretându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • secre
(să)
  • secrete
  • secreta
  • secretă
  • secretase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • secre
(să)
  • secrete
  • secretau
  • secreta
  • secretaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • secreta
  • secretare
  • secretat
  • secretatu‑
  • secretând
  • secretându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • secretea
(să)
  • secreteze
  • secreta
  • secretă
  • secretase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • secretea
(să)
  • secreteze
  • secretau
  • secreta
  • secretaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

secreta

  • 1. A produce o secreție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dar gîndul se oprise răcit și corpul imens nu mai secreta prin porii pielei nădușeala. C. PETRESCU, C. V. 291.
      surse: DLRLC
    • absolut figurat În lungul galeriei de piatră, canalele subțiri care au fost rupte de dinamită, continuă să secreteze încă, asemeni unor glande; la capătul lor boabele de apă apar organic, ca pe o frunte omenească stropii de sudoare. BOGZA, C. O. 123.
      surse: DLRLC

etimologie: