2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCVÁMĂ, scvame, s. f. (Bot.) Frunzișoară modificată, tare, care protejează mugurii, receptaculul. – Din lat. squama.

SCVÁMĂ, scvame, s. f. (Bot.) Frunzișoară modificată, tare, care protejează mugurii, receptaculul. – Din lat. squama.

SCVÁMĂ s. f. frunzișoară rudimentară care protejează mugurii, receptaculul etc. (< lat. squama)

SCUÁMĂ, scuame, s. f. (Med.) Strat epidermic subțire care se descuamează în unele boli eruptive și în anumite boli de piele. – Din fr. squame.

SCUÁMĂ, scuame, s. f. (Med.) Strat epidermic subțire care se descuamează în unele boli eruptive și în anumite boli de piele. – Din fr. squame.

scua1 sf [At: BIANU, D. S. / V: scva~ / Pl: ~me / E: fr squame cf lat squama] 1 (Med) Lamelă epidermică care se desprinde de pe piele în cazul unor boli eruptive sau de piele. 2 (Bot) Frunzișoară tare care protejează mugurii, receptaculul etc.

SCUÁMĂ s.f. 1. (Med.) Strat epidermic care se desface de pe piele în urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc. 2. (Bot.) Frunzișoară tare care protejează mugurii, receptaculul etc. [Pron. scua-mă, var. (2) scvamă s.f. / < fr. squame, cf. lat. squama – solzi].

SCUÁMĂ s. f. strat epidermic care se desface de pe piele în urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc. (< fr. squame)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scvámă s. f., g.-d. art. scvámei; pl. scváme

scuámă (strat epidermic) (scua-) s. f., g.-d. art. scuámei; pl. scuáme

scuámă s. f. (sil. scua-), g.-d. art. scuámei; pl. scuáme


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCVÁMĂ (< lat.) s. f. (BOT.) Frunzișoară modificată, rudimentară, pergamentoasă, care protejează diverse organe ale plantelor; cele situate pe organe subterane (rizomi, bulbi, stoloni) sunt incolore, gălbui sau brune.

Intrare: scvamă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scva
  • scvama
plural
  • scvame
  • scvamele
genitiv-dativ singular
  • scvame
  • scvamei
plural
  • scvame
  • scvamelor
vocativ singular
plural
Intrare: scuamă
  • silabație: scua-mă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scua
  • scuama
plural
  • scuame
  • scuamele
genitiv-dativ singular
  • scuame
  • scuamei
plural
  • scuame
  • scuamelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scva
  • scvama
plural
  • scvame
  • scvamele
genitiv-dativ singular
  • scvame
  • scvamei
plural
  • scvame
  • scvamelor
vocativ singular
plural

scvamă

  • 1. botanică Frunzișoară modificată, tare, care protejează mugurii, receptaculul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

scuamă scvamă

  • 1. medicină Strat epidermic subțire care se descuamează în unele boli eruptive și în anumite boli de piele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: