19 definiții pentru sculptor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCÚLPTOR, sculptori, s. m. Artist care se ocupă cu sculptura. – Din fr. sculpteur, lat. sculptor, -oris.

SCÚLPTOR, sculptori, s. m. Artist care se ocupă cu sculptura. – Din fr. sculpteur, lat. sculptor, -oris.

sculptor sm [At: AR (1829) 1442/36 / V: (îvr) ~ltor, (imp) sclup~, culttor / Pl: ~i / E: fr sculpteur] Artist care creează opere de sculptură Si: (pop) săpător (4), (înv) , cioplitor, scobitor (2) (îvr) scultător.

SCÚLPTOR, sculptori, s. m. Persoană care creează opere de sculptură sau lucrează sculpturi. Dragă, o fi el cum o fi, dar e mare sculptor. CAMIL PETRESCU, T. II 14. Se zbate ca un sculptor fără brațe. EMINESCU, O. I 160.

SCÚLPTOR s.m. Artist care se ocupă cu sculptura. [Cf. fr. sculpteur, lat. sculptor].

SCÚLPTOR s. m. artist care se ocupă cu sculptura. (< fr. sculpteur, lat. sculptor)

SCÚLPTOR ~i m. Artist care profesează sculptura. [Sil. sculp-tor] /<fr. sculpteur

*sculptór m. (lat. sculptór, -óris). Acela care sculptează: Fidias, Praxitele, Miche- langelo aŭ fost marĭ sculptorĭ. – Și scúlptor (ca píctor). Fem. -oáre, pl. tot așa.

feméie-scúlptor s. f. 1969 (arte) Sculptoriță v. femeie-pictor (din femeie + sculptor)

scúlptor-gravór s. m. Sculptor care este și gravor ◊ „Fiecare medalie este opera unui sculptor-gravor, reprezentând ea însăși o valoare artistică.” R.l. 23 XI 76 p. 5 (din sculptor + gravor)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sculptor (desp. sculp-tor) s. m., pl. sculptori

sculptor (sculp-tor) s. m., pl. sculptori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCÚLPTOR s. (pop.) săpător, (înv.) cioplitor, scobitor. (~ în marmură.)

SCULPTOR s. (pop.) săpător, (înv.) cioplitor, scobitor. (~ în marmură.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCULPTORUL (Sculptor), constelație din emisfera australă, situată la S de constelațiile Balena și Vărsătorul, lângă Peștele Austral. Identificată în 1752 de astronomul francez Nicolas-Louis de La Caille.

Intrare: sculptor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sculptor
  • sculptorul
  • sculptoru‑
plural
  • sculptori
  • sculptorii
genitiv-dativ singular
  • sculptor
  • sculptorului
plural
  • sculptori
  • sculptorilor
vocativ singular
  • sculptorule
  • sculptore
plural
  • sculptorilor
scluptor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scultor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sculptor, sculptorisubstantiv masculin

  • 1. Artist care se ocupă cu sculptura. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Dragă, o fi el cum o fi, dar e mare sculptor. CAMIL PETRESCU, T. II 14. DLRLC
    • format_quote Se zbate ca un sculptor fără brațe. EMINESCU, O. I 160. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.