2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCORBURÓS, -OÁSĂ, scorburoși, -oase, adj. (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Cu scorburi (1), găunos, scorboroșit; (despre pământ, munți etc.) plin de văgăuni, de peșteri. [Var.: (reg.) scorborós, -oásă adj.] – Scorbură + suf. -os.

SCORBURÓS, -OÁSĂ, scorburoși, -oase, adj. (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Cu scorburi (1), găunos, scorboroșit; (despre pământ, munți etc.) plin de văgăuni, de peșteri. [Var.: (reg.) scorborós, -oásă adj.] – Scorbură + suf. -os.

scorburos, ~oa a [At: LB / V: (reg) ~bor~, ș~ / Pl: ~oși, ~oase / E: scorbură + -os] 1 (D. copaci sau trunchiuri de copaci) Care este gol, scobit în interior din cauza putrezirii. Si: găunos, (reg) scorburit, scorboroșit (1), scrobos3, bortos, boșter, boștioros, budugănios, buștihos, buturos, corobăios, stupos. 2 (Reg; d. fructe) Care este mâncat de viermi Si: viermănos. 3-4 (Reg; d. fructe) Sec (71-72). 5 (Îrg; d. dinți) Cariat2 (1). 6 (D. pământ, munți) Plin de văgăuni Si: (reg) scorboroșit (3).

SCORBURÓS, -OÁSĂ, scorburoși, -oase, adj. 1. (Despre copaci) Care are o scorbură; găunos. Se așeză sub un nuc bătrîn și scorburos. REBREANU, I. 19. Văzură în marginea drumului un copaci mare, uscat și scorburos. POPESCU, B. I 9. Așa ne amăgea mama, cu o pupăză, care-și făcea cuib de mulți ani într-un tei foarte bătrîn și scorburos, pe coasta dealului. CREANGĂ, A. 52. 2. (Despre munți) Plin de văgăuni, de peșteri. (Atestat în forma scorboros) Trecu prin niște munți nalți colțoroși... și scorboroși; sărea din bolovan în bolovan și din colț în colț. ISPIRESCU, L. 56. – Variantă: scorborós, -oásă adj.

SCORBURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre arbori) Care are (multe) scorburi; boșturos; găunos. /scorbură + suf. ~os

scorburos a. 1. plin de scorburi, găurit; 2. găunos, plin de văgăune: munți scorburoși.

SCORBORÓS, -OÁSĂ adj. v. scorburos.

SCORBORÓS, -OÁSĂ adj. v. scorburos.

SCORBORÓS, -OÁSĂ adj. v. scorburos.

scorboros[1], ~oa a vz scorburos corectată

  1. În original incorect tipărit: scoboros LauraGellner

școrburos, ~oa a vz scorburos

scorborós și -urós, -oásă adj. (d. scorbură). Care are o scorbură: sălciile scorboroase (VR. 1929, 9-10, 332).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scorburós adj. m., pl. scorburóși; f. scorburoásă, pl. scorburoáse

scorburós adj. m., pl. scorburóși; f. sg. scorburoásă, pl. scorburoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCORBURÓS adj. găunos, (rar) deșert, (reg.) bortos, boșturos, budugănios, buștihos, buturos, corobăios, corobănos, scorboroșit, scrobos, stupos. (Trunchi ~ de copac.)

SCORBURÓS adj. v. cariat, găunos, găurit, stricat, viermănos.

scorburos adj. v, CARIAT. GĂUNOS. GĂURIT. STRICAT. VIERMĂNOS.

SCORBUROS adj. găunos, (rar) deșert, (reg.) bortos, boșturos, budugănios, buștihos, buturos, corobăios, corobănos, scorboroșit, scrobos, stupos. (Trunchi ~ de copac.)

Intrare: scorburos
scorburos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorburos
  • scorburosul
  • scorburosu‑
  • scorburoa
  • scorburoasa
plural
  • scorburoși
  • scorburoșii
  • scorburoase
  • scorburoasele
genitiv-dativ singular
  • scorburos
  • scorburosului
  • scorburoase
  • scorburoasei
plural
  • scorburoși
  • scorburoșilor
  • scorburoase
  • scorburoaselor
vocativ singular
plural
scorboros adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorboros
  • scorborosul
  • scorborosu‑
  • scorboroa
  • scorboroasa
plural
  • scorboroși
  • scorboroșii
  • scorboroase
  • scorboroasele
genitiv-dativ singular
  • scorboros
  • scorborosului
  • scorboroase
  • scorboroasei
plural
  • scorboroși
  • scorboroșilor
  • scorboroase
  • scorboroaselor
vocativ singular
plural
Intrare: școrburos
școrburos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

scorburos scorboros

  • 1. (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Cu scorburi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găunos scorboroșit 3 exemple
    exemple
    • Se așeză sub un nuc bătrîn și scorburos. REBREANU, I. 19.
      surse: DLRLC
    • Văzură în marginea drumului un copaci mare, uscat și scorburos. POPESCU, B. I 9.
      surse: DLRLC
    • Așa ne amăgea mama, cu o pupăză, care-și făcea cuib de mulți ani într-un tei foarte bătrîn și scorburos, pe coasta dealului. CREANGĂ, A. 52.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre pământ, munți etc.) Plin de văgăuni, de peșteri.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Trecu prin niște munți nalți colțoroși... și scorboroși; sărea din bolovan în bolovan și din colț în colț. ISPIRESCU, L. 56.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Scorbură + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09