SAVANĂ, savane, s. f. Câmpie vastă, caracteristică regiunilor tropicale, acoperită cu ierburi înalte și presărată din loc în loc cu tufe de arbuști spinoși sau cu copaci pitici. – Din fr. savane.

ȘABANA, șabanale, s. f. Haină lungă asemănătoare cu un anteriu, pe care o purtau aprozii, vornicii și pajii ia curțile domnești. [Var.: șavana s. f.] – Din tc. șebane.

sarvanea sf vz șabana

savană sf [At: AR (1834), 280¹/21 / Pl: ~ne / E: fr savane, ger Savanne] Câmpie vastă, caracteristică regiunilor tropicale secetoase, acopeită cu ierburi înalte și cu rare tufe cu arbuști spinoși sau cu arbori rezistenți la condițiile de secetă.

șabana sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: (reg) sarvanea, șarb~, șarvana, șarvanea, șavana, șavanea, șervănea / Pl: ~le / E: tc șebane] 1 (Tcî) Haină lungă (și scumpă), asemănătoare cu un anteriu, purtată de aprozi, vornici și paji la curțile domnești. 2 (Mol; pex; îf șarbana) Haină lungă și largă.

șarbana sf vz șabana

șarvana sf vz șabana

șarvanea sf vz șabana

șavana sf vz șabana

șavanea sf vz șabana

șervănea sf vz șabana

SAVANĂ, savane, s. f. Câmpie întinsă caracteristică regiunilor tropicale, acoperită cu ierburi înalte și presărată din loc în loc cu tufe de arbuști spinoși sau cu copaci pitici. – Din fr. savane.

ȘABANA, șabanale, s. f. Haină lungă asemănătoare cu un anteriu, pe care o purtau aprozii, vornicii și pajii la curțile domnești. [Var.: șavana s. f.] – Din tc. șebane.

SAVANĂ, savane, s. f. Cîmpie întinsă în zona tropicală, acoperită cu ierburi înalte și presărată din loc în loc cu tufe de arbuști spinoși sau cu copaci pitici. Se oprea cu privirea la o anumită pată albastră de ape, cafenie de munți, albă de deșerturi, verde de codri și pampasuri, savane și jungle. C. PETRESCU, O. P. II 45. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă, necunoscut în lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț. ALECSANDRI, P. III 90.

ȘABANA, șabanale, s. f. (Învechit) Haină lungă, asemănătoare cu un anteriu, pe care o purtau aprozii, vornicii și pajii la curțile domnești. – Variantă: șavana (ODOBESCU, S. I 73) s. f.

SAVANĂ s.f. Cîmpie din regiunile tropicale, acoperită în general cu ierburi și din loc în loc cu tufe sau cu arbuști spinoși. [< fr. savane, cf. sp. sabana].

SAVANĂ s. f. formație vegetală din regiunile tropicale, alcătuită din ierburi înalte, cu tufe sau arbuști spinoși. (< fr. savane)

SAVANĂ ~e f. (în zona tropicală) Câmpie întinsă acoperită cu ierburi înalte, arbuști și copaci pitici, rezistenți la secetă. /<fr. savanne, germ. Savane

ȘABANA ~le f. înv. Haină lungă, asemănătoare unui anteriu, purtată de slujitori la curtea domnească. [Art. șabanaua] /<turc. șebane

savană f. livezi întinse acoperite cu ierburi, în America: pe cea savană ’ntinsă și cu sălbatic nume AL.

șabanà f. Mold. un fel de haină scumpă: copiii din casă erau îmbrăcați cu șabanale și cu cabanițe BĂLC. [Turc. ȘEBANÈ, haină de noapte (din ȘEB, noapte)].

hervaneá f., pl. ele (turc. harvani și harmani). Vechĭ. Mantie de gală cu care, de la 1832, se investeaŭ domniĭ româneștĭ în fața sultanuluĭ și care a înlocuit vechea cabaniță. – La Dos. șervanea (ca șonț 1 din honț). Azĭ, est, iron. șarvana, șarbana, șavana și șabana, rantie, mantie largă, ca gĭubeaŭa saŭ rasa.

* savánă f., pl. e (fr. savane, d. sp. sabana, cuv. american). Cîmpie imensă acoperită de ĭarbă, ca pin Mexic. Loc uscat orĭ băltos acoperit de copăceĭ pin Antile, Guyana și aĭurea.

șabaná, V. hervanea.

șarvaná, V. hervanea.

șavaná, V. hervanea.

savană s. f., g.-d. art. savanei; pl. savane

șabana s. f., art. șabanaua, g.-d. art. șabanalei; pl. șabanale

savană s. f., g.-d. art. savanei; pl. savane

șabana s. f., art. șabanaua, g.-d. art. șabanalei; pl. șabanale, art. șabanalele

savană s. f., g.-d. art. savanei; pl. savane

șabana s. f., art. șabanaua, g.-d. art. șabanalei; pl. șabanale

șabana (șabanale), s. f. – Livrea, haină de uniformă. – Var. șa(r)vana. Tc. șebane (Tiktin). Sec. XVIII.

SAVÁNĂ (< fr., sp. sabana) s. f. Formațiune ierboasă caracteristică regiunilor tropicale cu un anotimp ploios și unul secetos, formată din graminee înalte (1-3 m), care se dezvoltă abundent în sezonul ploios și în care apar dispersat arbori rezistenți la secetă; este specifică Africii, ocupând c. 40% din suprafața acestui continent (principalele tipuri fiind s. cu baobabi, s. cu diferite specii de Acacia și s. cu palmieri), dar se dezvoltă local și în S Asiei, E Australiei și America de Sud unde principalele tipuri sunt llanos și campos. Fauna savanelor africane este deosebit de abundentă, cuprinzând numeroase erbivore (diverse specii de antilopă, zebre, girafe, elefanți, rinoceri, bivoli), carnivore (lei, leoparzi, hiene, gheparzi, șacali, câini pătați), rozătoare, păsări (struț, păsări țesătoare) și insecte, ocrotite în valoroase parcuri naționale.

ȘARVANA s.f. (Mold.) Haină scumpă, ca un anteriu, purtată de vornicii, aprozii și copiii de casă de la curțile domnești. El ... de jele ș-au rumt pre sine șervăneaoa. DOSOFTEI, VS. Un vornic mare purta un cap de danțu și alt vornic mare alt cap de danțu, îmbrăcați cu șarvanale domnești. NECULCE. Aprozii . . . îmbla cu șarvanale. GHEORGACHI. Variante; șervănea (DOSOFTEI, VS). Etimologie: tc. șebane.