2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SANGUÍN, -Ă adj. v. sangvin.

SANGUÍN, -Ă adj. v. sangvin.

SANGUÍN, -Ă, sanguini, -e, adj. 1. Care ține de sînge, prin care trece sîngele, de sînge. Masajul activează circulația sanguină. NICOLAU-MAISLER, D. V. 114. ◊ Grupă sanguină v. grupă. 2. (Despre oameni) La care circulația sîngelui este foarte activă. ◊ Temperament sanguin = temperament cu reacții imediate; temperament impulsiv. – Variante: sanghín, -ă, sangvín, -ă adj.

SANGUÍN, -Ă adj. 1. Referitor la sânge, de sânge; prin care circulă sângele. 2. (Despre oameni) Care are o circulație a sângelui foarte activă. ♦ Temperament sanguin = temperament vioi; impulsiv; sanguinic. [Pron. -gu-in, var. sanghin, -ă, sangvin, -ă adj. / < fr. sanguin, cf. lat. sanguineus].

sanguin a. 1. ce ține de sânge: vase sanguine; 2. în care predomină sângele: temperament sanguin; 3. de coloarea sângelui: jasp sanguin.

SANGHÍN, -Ă adj. v. sangvin.

SANGHÍN, -Ă adj. v. sangvin.

SANGVÍN, -Ă, sangvini, -e, adj. 1. Care aparține sângelui, privitor la sânge, la compoziția sau la circulația sa în organism. 2. (Despre oameni) La care circulația sângelui este foarte activă; sangvinic. ◊ Temperament sangvin = temperament viu, impulsiv, mobil. [Var.: sanghín, -ă, sanguín, -ă adj.] – Din fr. sanguin, lat. sanguineus.

SANGVÍN, -Ă, sangvini, -e, adj. 1. Care aparține sângelui, privitor la sânge, la compoziția sau la circulația sa în organism. 2. (Despre oameni) La care circulația sângelui este foarte activă; sangvinic. ♦ Temperament sangvin = temperament viu, impulsiv, mobil. [Var.: sanghín, -ă, sanguín, -ă adj.] – Din fr. sanguin, lat. sanguineus.

SANGHÍN, -Ă adj. v. sanguin.

SANGVÍN, -Ă adj. v. sanguin.

SANGVIN1- elem. „sânge”. (< fr. sanguin-, cf. lat. sanguis, -inis)

SANGVÍN2, -Ă adj. 1. referitor la sânge; prin care circulă sângele. 2. (despre oameni) cu o circulație a sângelui foarte activă; sangvinic. ♦ temperament ~ = temperament vioi; impulsiv. 3. de culoarea sângelui. (< fr. sanguin, lat. sanguineus)

SANGVÍN ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de sânge; propriu sângelui. Grupă ~ă. 2) (despre persoane) Care are o circulație activă a sângelui. [Sil. san-gvin] /<fr. sanguin, lat. sanguineus

* sanghín, -ă adj. (fr. sanguin, d. lat. sanguineus). Al sîngeluĭ, de sînge: vase sanghine (vine și artere), boală sanghină. Vioĭ, impetuos, în care predomină sîngele: temperament sanghin (V. linfatic). De coloarea sîngeluĭ: față de un roș sanghin (conabiŭ, pătlăginiŭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!sangvín (sang-vin) adj. m., pl. sangvíni; f. sangvínă, pl. sangvíne

sangvín adj. m., pl. sangvíni; f. sg. sangvínă, pl. sangvíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SANGUIN adj. 1. (MED.) pletoric, roșu, rubicond. (Față ~.) 2. sanguinic, (astăzi rar) sîngeros. (Temperament ~.)

arată toate definițiile

Intrare: sanguin
sanguin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sangvin
sangvin adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sangvin
  • sangvinul
  • sangvinu‑
  • sangvi
  • sangvina
plural
  • sangvini
  • sangvinii
  • sangvine
  • sangvinele
genitiv-dativ singular
  • sangvin
  • sangvinului
  • sangvine
  • sangvinei
plural
  • sangvini
  • sangvinilor
  • sangvine
  • sangvinelor
vocativ singular
plural
sanghin adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanghin
  • sanghinul
  • sanghinu‑
  • sanghi
  • sanghina
plural
  • sanghini
  • sanghinii
  • sanghine
  • sanghinele
genitiv-dativ singular
  • sanghin
  • sanghinului
  • sanghine
  • sanghinei
plural
  • sanghini
  • sanghinilor
  • sanghine
  • sanghinelor
vocativ singular
plural
sanguin adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanguin
  • sanguinul
  • sanguinu‑
  • sangui
  • sanguina
plural
  • sanguini
  • sanguinii
  • sanguine
  • sanguinele
genitiv-dativ singular
  • sanguin
  • sanguinului
  • sanguine
  • sanguinei
plural
  • sanguini
  • sanguinilor
  • sanguine
  • sanguinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)