23 de definiții pentru saigiu saegiu saiggiu saiggi saeagiu saigen saegi saingiu (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SAIGÍU, saigii, s. m. Slujbaș al Porții Otomane care strângea în Țările Române darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Pr.: sa-i-.Var.: (înv.) saegíu s. m.] – Din tc. sayici.

saigiu sm [At: DOC. EC. 67 / P: sa-i~ / V: saeagiu, saegi, saegiu, ~gen, ~ggiu, ~ingiu / Pl: ~ii / E: tc sayici] 1 Slujbaș însărcinat de Poartă cu strângerea beilicului și a oieritului din țările române. 2 Slujbaș al stăpânirii care număra oile în vederea perceperii beilicului. 3 (Înv; spc; îf saegiu) Furnizor de vite din țările române pentru măcelăria împărătească din Constantinopol. 4 (Înv) Persoană care îndeplinea diverse funcții la grajd(urile domnești) Vz comis, grăjdar. 5 (Dob; lpl) Fiecare dintre flăcăii care, în noaptea din ajunul zilei sfântului Dumitru, merg din casă în casă (unul îmbrăcat în cadână), jucând și cântând. 6 (Pex) Datină îndeplinită de saigii (5).

SAIGÍU, saigii, s. m. Slujbaș al Porții Otomane care strângea în țările românești darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Pr.: sa-i-.Var.: (înv.) saegíu s. m.] – Din tc. sayıcı.

saigíŭ și saiegíŭ m. (turc. saĭycy, cel ce numără oile ca să le taxeze). Perceptor care, supt Turcĭ, lua taxă după număru oilor. Pl. Flăcăĭ care, în noaptea din ajunu sfîntuluĭ Dumitru, umblă cîntînd (cu văluritu) pe la case pin unele sate din Dobrogea. – Și saingiŭ.

SAEGÍU s. m. v. saigiu.

SAIGGÍ1 s. m. v. saiggiu.

SAIGGÍU, saiggii, s. m. (Învechit și popular; și în forma saiggi) Slujbaș al Porții, care strîngea în Principatele romîne contribuția obligatorie în oi, cumpărînd oile pe prețuri scăzute, stabilite din oficiu; p. ext. (în poezia populară) slujbaș al stăpînirii care număra oile în acest scop. Dobrogean Tudor, Saiggi Tudor. TEODORESCU, P. P. 671. – Pronunțat: sa-ig-. – Variante: saegíu (IORGA, I. L. I 29), saiggí s. m.

SAIGGÍU, saiggii, s. m. (Înv. și reg.) Slujbaș al Porții care strângea în Principatele Române darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Var.: saegíu, saiggí, saigíu s. m.] – Tc. sayıcı.

saegiu m. 1. omul stăpânirii însărcinat să numere oile pentru perceperea taxei (în cântecele dobrogene și oltene): dobrogean Tudor, saegi Tudor POP.; 2. pl. obiceiu în Dobrogea în noaptea spre sf. Dumitru: mai mulți flăcăi (unul îmbrăcat ca o cadână) se duc din casă în casă jucând și cântând din fluiere și cavale. [Turc. SAYDJI, cel ce numără].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

saigíu (sa-i-) s. m., art. saigíul; pl. saigíi, art. saigíii (-gi-ii)

saigíu s. m. (sil. sa-i-), art. saigíul; pl. saigíi, art. saigíii


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

saigíu (saigíi), s. m.1. Geambaș, furnizor de oi pentru sultan. – 2. (Dobr.) Tînăr care umblă din casă în casă în ajunul zilei de Sfîntul Dumitru. – Var. sa(i)egiu, saingiu. Tc. sayici (Șeineanu, II, 307). – Der. saigi, vb. (a îndeplini funcția de saigiu); saigie, s. f. (slujba de saigiu).

arată toate definițiile

Intrare: saigiu
  • silabație: sa-i-giu info
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saigiu
  • saigiul
  • saigiu‑
plural
  • saigii
  • saigiii
genitiv-dativ singular
  • saigiu
  • saigiului
plural
  • saigii
  • saigiilor
vocativ singular
  • saigiule
plural
  • saigiilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saegiu
  • saegiul
  • saegiu‑
plural
  • saegii
  • saegiii
genitiv-dativ singular
  • saegiu
  • saegiului
plural
  • saegii
  • saegiilor
vocativ singular
  • saegiule
plural
  • saegiilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saiggiu
  • saiggiul
  • saiggiu‑
plural
  • saiggii
  • saiggiii
genitiv-dativ singular
  • saiggiu
  • saiggiului
plural
  • saiggii
  • saiggiilor
vocativ singular
  • saiggiule
plural
  • saiggiilor
substantiv masculin (M95)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saiggi
  • saiggiul
  • saiggiu‑
plural
  • saiggi
  • saiggii
  • saiggiii
genitiv-dativ singular
  • saiggi
  • saiggiului
plural
  • saiggi
  • saiggii
  • saiggiilor
vocativ singular
  • saiggiule
plural
  • saiggiilor
saeagiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
saigen
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
saegi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
saingiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

saigiu saegiu saiggiu saiggi saeagiu saigen saegi saingiu

  • 1. Slujbaș al Porții Otomane care strângea în Țările Române darea plătită în oi.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dobrogean Tudor, Saiggi Tudor. TEODORESCU, P. P. 671.
        surse: DLRLC

etimologie: