SAGNĂ, sagne, s. f. Rană pe spinarea calului, produsă de șa, de tarniță sau de ham. ♦ Cicatrice rămasă pe corpul unui animal după marcarea lui cu fierul roșu. – Din sb. sadno.

sacnă sf vz sagnă

sagnă sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) sacnă, sahnă, zagnă, zahnă / Pl: ~ne, (reg) săgni / E: srb sadno, ucr садно] 1 Rană sau eroziune pe spinarea cabalinelor, făcută de șa, de tarniță sau de ham Si: (înv) săgnitură. 2 (Bot; reg; îc) ~na-calului Plantă medicinală ndefinită mai îndeaproape. 3 Cicatrice rămasă pe corpul unui animal după marcarea lui cu fierul roșu. 4 (Reg) Necaz (1). 5 Ceartă (1).

sahnă sf vz sagnă

zagnă sf vz sagnă

zahnă sf vz sagnă

SAGNĂ, sagne, s. f. Rană pe spinarea calului, produsă de șa, de tarniță sau de ham. ♦ Cicatrice rămasă pe corpul unui animal după marcarea lui cu fierul roșu. – Din scr. sadno.

SAGNĂ, sagne, s. f. Rosătură, rană pe spinarea calului, produsă de șa, de tarniță sau de ham.

SAGNĂ ~e f. 1) Rană produsă de ham sau de șa pe corpul unui animal. 2) Semn făcut pe pielea unui animal cu fierul înroșit pentru a-l putea recunoaște; danga. /<sb., ucr. sadno

sagnă f. 1. rană făcută de șea pe spinarea calului; 2. fig. rană. [Slav. SADNO].

sácnă V. sagnă.

ságnă f., pl. e și săgnĭ (vsl. sîrb. pol. sadno, rus. -nó). Rană cauzată de șa: calu are o sagnă. – Și sacnă și sahnă.

sáhnă V. sagnă.

sagna-calului (plantă) s. f. art., g.-d. art. sagnei-calului

sagnă s. f., g.-d. art. sagnei; pl. sagne

!sagna-calului (plantă) s. f. art., g.-d. art. sagnei-calului

sagnă s. f., g.-d. art. sagnei; pl. sagne

sagna-calului (bot.) s. f.

sagnă s. f., g.-d. art. sagnei; pl. sagne

sagnă (sagne), s. f. – Rosătură, rană superficială a cailor sau a boilor. – Var. sacnă. Sb., cr. sadno (Cihac, II, 322). – Der. săgni, vb. refl. (a se freca); săgnitură, s. f. (frecare, rosătură).

SAGNA, com. în jud. Neamț, situată în lunca și pe terasele de pe stg. Siretului, la marginea de V a Pod. Central Moldovenesc; 4.985 loc. (2005). Stație (în satul S.) și haltă de c. f. (în satul Vulpășești). În satul S., menționat documentar la 8 mart. 1674, se află biserica de lemn Sf. Nicolae (sec. 18, tencuită în 1909), în satul Luțca există biserica din bârne Sfinții Voievozi (c. 1709, reconstruită în 1910), iar în satul Gâdinți, biserica de zid Sf. Dumitru (1807-1812, renovată în 1840, 1908, 1926 și pictată în 1962) și conacul „Bogdan” (sec. 19).

SAGNA-CALULUI s. v. tarhon.

SAGNĂ s. (MED. VET.) (reg.) săgneală, săgnitură. (~ calului.)

sagna-calului s. v. TARHON.

SAGNĂ s. (MED. VET.) (reg.) săgneală, săgnitură. (~ calului.)

sagnă, sagne, s.f. (reg.) 1. rană pe spinarea calului, produsă de șa, de tarniță sau de ham; cicatrice rămasă pe corpul unui animal după marcarea lui cu fierul roșu. 2. necaz, supărare; ceartă.