12 definiții pentru sărăntoc
- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- etimologice (1)
- arhaisme și regionalisme (1)
Explicative DEX
SĂRĂNTOC, -OACĂ, sărăntoci, -oace, s. m. și f. (Adesea peior.) Om sărac (1). – Cf. sl. sirotŭkŭ.
SĂRĂNTOC, -OACĂ, sărăntoci, -oace, s. m. și f. (Adesea peior.) Om sărac (1). – Cf. sl. sirotŭkŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
sărăntoc, ~oacă smf [At: GT (1839), 146 / V: (reg) ~tuc, ~rân~ / Pl: ~oci, ~oace / E: slv сиротъкъ] 1-2 (Pop; dep) Om (foarte) sărac (7). 3 (Reg) Cerșetor (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂRĂNTOC, -OACĂ, sărăntoci, -oace, s. m. și f. Om sărac. Cu voi doi, sărăntocilor, am eu o socoteală mai veche. STANCU, D. 55. Ce ți-am spus eu ție, sărăntocule, ai? REBREANU, I. 28. – Variantă: sărîntoc, -oacă (RETEGANUL, P. III 62) s. m. și f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărăntuc, ~ă smf vz sărăntoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărântoc, ~oacă smf vz sărăntoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂRÎNTOC, -OACĂ adj.[1] v. sărăntoc.
- Dar sărăntoc este s. m. și f. — gall
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărîntóc, -oácă adj. (vsl. siratŭkŭ, orfan [ca dobitoc d. dobytŭkŭ], de unde și ung. szarándok, zarándok, cerșitor, pelerin). Olt. Trans. Sărac, sărăcuț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
sărăntoc s. m., pl. sărăntoci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sărăntoc s. m., pl. sărăntoci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sărăntoc s. m., pl. sărăntoci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
sărîntoc (-ci), s. m. – (Trans., Banat) Sărac, calic. – Var. sărăntoc. Mag. szarándok „pelegrin” (Bogrea, Dacor., I, 272); pentru semantism, cf. calic. Der. din sl. sirotŭkŭ „orfan” (Tiktin; Pascu, Arch. Rom., VII, 573) este numai indirectă. Este dubletul lui sărîndic, s. m. (Maram., orfan).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
sărăntoc, sărăntoacă, s.m. și f. (pop.; de obicei deprec.) 1. om foarte sărac. 2. cerșetor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
sărăntoc, sărăntocisubstantiv masculin sărăntoacă, sărăntoacesubstantiv feminin
-
- Cu voi doi, sărăntocilor, am eu o socoteală mai veche. STANCU, D. 55. DLRLC
- Ce ți-am spus eu ție, sărăntocule, ai? REBREANU, I. 28. DLRLC
-
etimologie:
- sirotŭkŭ DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.