5 definiții pentru rutea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rutea sf [At: ALECSANDRI, T. 403 / Pl: ~ele / E: tc rüte „punct”] (Înv; la jocul de cărți) Moment favorabil.

ruteà f. termen de joc în cărți, moment favorabil: tot meșteșugul îi să pontarisești la vreme și să găsești ruteaua norocului AL. [Turc. RUTÈ, punct].

ruteá f., pl. ele (turc. ruté, punct). Rar. Moment potrivit la jocu de cărțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

RUTEÁ, rutéle, s. f. (La jocuri) Tragere la sorți. (din tc. rüte)

Intrare: rutea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rutea
  • ruteaua
plural
  • rutele
  • rutelele
genitiv-dativ singular
  • rutele
  • rutelei
plural
  • rutele
  • rutelelor
vocativ singular
plural