12 definiții pentru ruin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ruin1 sn [At: COTEANU, PL. 15 / V: ruien, ruian, rueru / A și: ruin / Pl: ? / E: ns cf srb rujno] (Bot) 1 (Sîș ~ alb) Plantă cu tulpina acoperită cu peri, cu frunze lucioase și cu flori albastre în capitule sferice la vârful lujerilor Si: (reg) călugărișoară (3), floarea-văduvelor, mușcatul-dracului, sopârliță (Lucissa pratensis). 2 (Reg) Aglică (Filipendula vulgaris).

RÚIN s. m. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri, cu frunze opuse, lucioase și cu flori liliachii, roșietice sau albe, dispuse în capitule sferice la vârful lujerilor (Succisa pratensis).Cf. sb. rujan.

RÚIN s. m. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri, cu frunze opuse, lucioase și cu flori liliachii, roșietice sau albe, dispuse în capitule sferice la vârful lujerilor (Succisa pratensis).Cf. scr. rujan.

RUÍN s. n. Plantă erbacee înaltă, cu tulpina acoperită cu peri, cu flori albastre, dispuse în capitule sferice, la vîrful lujerilor; crește prin fînețele umede din regiunile muntoase (Scabiosa succisa).

ruin m. Bot. mușcatu-dracului. [Origină necunoscută].

rúĭen și rúin m. (bg. roen și ruen, curgător, saŭ sîrb. rujan, roș îmchis și năhutiŭ). O plantă cu maĭ multe varietățĭ: una care crește pin fînețe, tufișurĭ și pădurĭ umede la munte (succisa praténsis orĭ scabiósa succisa), altele care cresc pin pășunile petroase, tot la munte și numite și mușcatu draculuĭ (una scabiósa columbária, alta scabiósa lúcida). Adj. Munt. Fîn ruin, un fel de fîn cam umed.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RUÍN s. (BOT.; Succisa pratensis) (reg.) călugărișoară, șopârlaiță, floarea-văduvelor, mușcatul-dracului.

RUIN s. (BOT.; Succisa pratensis) (reg.) călugărișoară, șopîrlaiță, floarea-văduvelor, mușcatul- dracului.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SUCCISA Wallr., SUCCISA, RUIN, fam. Dipsacaceae. Gen care are o singură specie: Succisa pratensis Moench (syn. Scabiosa succisa L.). Originară din Asia, Europa, nordul Africii. Înflorește vara-toamna. Flori liliachii-roșietice, rar albe, așezate în capitule sferice, solitare terminale pe ramuri, caliciul extern cu 4 lobi verzi, setoși și 8 coaste, cel intern plan cu vîrf întreg sau setat. Plantă erbacee, perenă, cu rizom scurt. Tulpină pînă la 50 cm înălțime cu peri rigizi, frunze ovat-alungit-eliptice, îngustate în pețiol sau alungit-eliptice. lanceolate.

Intrare: ruin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ruin
  • ruinul
  • ruinu‑
plural
  • ruini
  • ruinii
genitiv-dativ singular
  • ruin
  • ruinului
plural
  • ruini
  • ruinilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)