26 de definiții pentru rușfet
din care- explicative DEX (18)
- ortografice DOOM (3)
- etimologice (2)
- sinonime (2)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
RUȘFET, rușfeturi, s. n. (Înv.) 1. Mită. 2. Obligație suplimentară în muncă sau în natură, pe care țăranii erau obligați s-o presteze în trecut moșierilor. [Var.: rușfert s. n.] – Din tc. rüșvet.
rușfet sn [At: VĂCĂRESCUL, IST. 277 / V: ~ert, (reg) rusfet, rusfert, răsfet, resfet sn / Pl: -uri / E: tc rüșvet] (Înv) 1 Mită. 2 Obligație suplimentară în muncă sau în natură prestată de țărani moșierilor. 3 (Mun) Învoială agricolă între țăran și moșier, prin care țăranul lucra două pogoane pentru el și unul pentru moșier.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUȘFET, rușfeturi, s. n. 1. Mită. 2. Obligație suplimentară în muncă sau în natură, pe care țăranii erau obligați s-o presteze în trecut moșierilor. [Var.: rușfert s. n.] – Din tc. rüșvet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
RUȘFET, rușfeturi, s. n. (Turcism învechit) 1. Mită. Deși e un pumn de om, e mîndru, n-a vrut să plătească rușfet la oamenii agiei, care umblă după gheliruri. CAMIL PETRESCU, O. II 220. Într-a păpușilor țeară, La mulți cinstea-i chiar de ceară; Cît rușfetul se ivește, Cinstea-ndată se topește! ALECSANDRI, T. 1133. Am zis că isprăvniciile se dau cu rușfet, ai înțeles ori ba? FILIMON, C. 137. 2. Obligație suplimentară în muncă sau în natură, pe care țăranii trebuiau s-o facă în trecut moșierilor. Omul se îndoapă cu ciorbă de lobodă și corcoduși, cu urzici și cu ștevie, ca să aibă rușfetul pentru stăpîn. PAS, Z. II 26. – Variante: rușfert (SADOVEANU, P. M. 200, RUSSO, O. A. 47), rășfet (SANDU-ALDEA, D. N. 209) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUȘFET ~uri n. înv. 1) Sumă de bani sau dar adus unei persoane pentru a obține ceva în mod ilegal; mită. 2) Obligație suplimentară în muncă sau în natură, prestată de țărani pe moșia boierilor. /<turc. rüșvet
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rușfet n. dar de mituire: cât rușfetul se ivește, cinstea îndată se topește AL. [Turc. KUȘFET].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rușfét n., pl. urĭ (turc. eüșfet, d. ar. rišvet, dar p. a mitui). Vechĭ. Dar făcut p. a mitui, mită. Munt. Învoĭală agricolă pin care țăranu ara boĭeruluĭ un pogon și doŭă luĭ. – În Mold. și rușfert. În Munt. est resfet și răsfet. V. analoghie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂȘFET[1] s. n. v. rușfet.
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUȘFERT s. n. v. rușfet.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUȘFERT s. n. v. rușfet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUȘFERT s. n. v. rușfet.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsfet sn vz rușfet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rășfet sn vz rușfet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
resfet sn vz rușfet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rusfert sn vz rușfet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rusfet1 sn vz rușfet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂȘFET s. n. v. rușfet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂȘFET s. n. v. rușfet.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂSFET[1] s. n. v. rușfet. corectat(ă)
- Intrarea principală nu menționează această formă. — gall
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsfét, V. rușfet.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
resfét, V. rușfet.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
rușfet (înv.) s. n., pl. rușfeturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rușfet (înv.) s. n., pl. rușfeturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rușfet s. n., pl. rușfeturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
rușfet (rușfeturi), s. n. – 1. Cadou făcut unui slujbaș pentru a-l mitui. – 2. Mită, șperț. – Mr. rușfete, megl. rușfet. Tc. (arab.) rüșvet (Șeineanu, II, 303; Lokotsch, 1722), cf. alb. rüšvet, bg. rušvet.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUȘFET, rușfeturi, s. n. ~ (din tc. (arab) rüșvet; cf. alb. rüšvet, bg. rušvet)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Sinonime
RUȘFET s. v. mită, șperț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rușfet s. v. MITĂ. ȘPERȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
rușfet, rușfeturi, s.n. (înv.) 1. suită. 2. obligație suplimentară a țăranului față de boier (în muncă sau în natură).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rușfet, rușfeturisubstantiv neutru
-
- Deși e un pumn de om, e mîndru, n-a vrut să plătească rușfet la oamenii agiei, care umblă după gheliruri. CAMIL PETRESCU, O. II 220. DLRLC
- Într-a păpușilor țeară, La mulți cinstea-i chiar de ceară; Cît rușfetul se ivește, Cinstea-ndată se topește! ALECSANDRI, T. 1133. DLRLC
- Am zis că isprăvniciile se dau cu rușfet, ai înțeles ori ba? FILIMON, C. 137. DLRLC
-
- 2. Obligație suplimentară în muncă sau în natură, pe care țăranii erau obligați s-o presteze în trecut moșierilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Omul se îndoapă cu ciorbă de lobodă și corcoduși, cu urzici și cu ștevie, ca să aibă rușfetul pentru stăpîn. PAS, Z. II 26. DLRLC
-
etimologie:
- rüșvet DEX '98 DEX '09