2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROTÁȘ, -Ă, rotași, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai; și substantivat) Înhămat lângă roata și oiștea carului sau a căruței (în spatele cailor înaintași). 2. S. m. Vizitiu care conduce caii înhămați în felul descris mai sus. – Roată + suf. -aș.

ROTÁȘ, -Ă, rotași, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai; și substantivat) Înhămat lângă roata și oiștea carului sau a căruței (în spatele cailor înaintași). 2. S. m. Vizitiu care conduce caii înhămați în felul descris mai sus. – Roată + suf. -aș.

ROTÁȘ, -Ă, rotași, -e, adj. (Despre animale de tracțiune, mai ales despre cai) Înhămat, prins lîngă roata și oiștea carului sau a căruței, în spatele înaintașului. Doi surugii... se aflau, unul călare pe un cal fruntaș, altul cocoțat dinapoia cailor rotași, pe capră. PAS, L. I 55. ◊ (Substantivat) Caii, smuciți brusc de hamuri, se înghesuiră speriați unii într-alții, rotașii încercînd să se ridice în două picioare. CAMIL, PETRESCU, O. II 149. S-aud zurgălăii în noapte cum sună, Merg spornic rotașii. ANGHEL, P. 94. Cînd sosea cîte un jupîn, ori nea cutare, călare pe rotașul din stînga, plesnind voinicește pe naintași, lelițele, cumetrele, finele, suratele îi ieșeau voioase înainte. DELAVRANCEA, S. 215. ♦ Vizitiu care conduce caii înhămați în felul descris mai sus. Caii trăgeau la deal din toate puterile. Se auzea gîrbaciul rotașului pocnind, iar glasul lui strigînd la înaintaș. D. ZAMFIRESCU, R. 240.

ROTÁȘ, rotași, s.m. (La pl.) Perechea de cai înhămați la oiște; (la sg.) fiecare dintre cei doi cai care formează această pereche.

ROTÁȘ ~ă (~i, ~e) (despre cai) Care este înhămat lângă roată (în spatele înaintașului). /roată + suf. ~aș

rotaș a. 1. de roată, de lângă oiște: cal rotaș; 2. care face tumbe: porumbel rotaș.

rotáș, -ă adj. și s. (d. roată). Care e maĭ aproape de roate, vorbind de caiĭ înhămațĭ cîte doĭ: caĭ rotașĭ, mijlocașĭ și înaintașĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rotáș2 s. m., pl. rotáși

rotáș1 adj. m., pl. rotáși; f. rotáșă, art. rotáșa, pl. rotáșe

rotáș adj. m., s. m., pl. rotáși; f. sg. rotáșă, pl. rotáșe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ROTÁȘ s. (reg.) rudar, rudaș. (Caii numiți ~i sunt înhămați înapoia înaintașilor.)

ROTAȘ s. (reg.) rudar, rudaș. (Caii numiți ~ sînt înhămați înapoia înaintașilor.)

Intrare: rotaș (adj.)
rotaș adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rotaș
  • rotașul
  • rotașu‑
  • rotașă
  • rotașa
plural
  • rotași
  • rotașii
  • rotașe
  • rotașele
genitiv-dativ singular
  • rotaș
  • rotașului
  • rotașe
  • rotașei
plural
  • rotași
  • rotașilor
  • rotașe
  • rotașelor
vocativ singular
plural
Intrare: rotaș (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rotaș
  • rotașul
  • rotașu‑
plural
  • rotași
  • rotașii
genitiv-dativ singular
  • rotaș
  • rotașului
plural
  • rotași
  • rotașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)