rosesc, ~ească a vz rusesc

înroși [At: CORESI, EV. 192/11 / Pzi: ~șesc / V: ~ruși / E: în- + roșu] 1-2 vtr (A face să capete sau) a căpăta culoarea roșie. 3 vr A se îmbujora. 4 vr (Fig; rar) A se înflăcăra. 5-6 vtr (D. metale) A (se) încinge în foc. 7 vt A vopsi ceva în roșu Si: a roși, (fig) a însângera (3). 8 vr (D. fructe) A se coace.

înruși v vz înroși

roși [At: CORESI, EV. 192 / V: (îrg) ruși / Pzi: ~șesc, 3 (îvr) și ~șaște / E: roșu] 1-2 vrt(a) A deveni sau a face să devină roșu (1) (colorând, vopsind, fardând). 3 vi (Rar) A fi de culoare roșie (1). 4-5 vir (D. persoane) A deveni roșu (46) la față (datorită unei emoții, frigului etc.) Si: a se îmbujora, a se rumeni (1-2). 6-7 vrtf(a) (D. părți ale corpului) A se face roșu (1) (datorită unui flux de sânge). 8 vt (C. i. metale) A încinge în foc la roșu. 9-10 vrt (D. fructe sau legume) A (se) coace (13).

rusesc, ~ească [At: (a. 1642) GCR I, 98/13 / V: (înv) ros~ / Pl: ~ești / E: rus + -esc] 1-2 a Care aparține Rusiei, fostei R.S.F.S. Ruse sau rușilor Si: rus. 3 a Originar din Rusia sau fosta R.S.F.S. Rusă Si: rus. 4-5 a Referitor la Rusia sau la ruși Si: rus. 6 sf Limba vorbită de ruși¹ (1). 7 sm (Reg) Crivăț (1). 8-9 sfa Căzăceasca (36-37).

ruși v vz roși

ÎNROȘI, înroșesc, vb. IV. 1. Tranz. A colora, a vopsi în roșu, a face să fie roșu. Soarele coboară în pîclele munților, înroșind asfințitul. SADOVEANU, O. I 74. Apusurile erau ca sîngele și parcă înroșeau și pămîntul. GÎRLEANU, L. 41. Refl. (Despre metale) A se încinge în foc, a deveni incandescent. Cît se înroșește ștanga de fier în jar, roade un hărtănaș de slănină. SADOVEANU, E. 90. 2. Refl. (Despre persoane sau despre fața, obrazul lor) A se face roșu (la față), datorită unui aflux de sînge; a se îmbujora. Eu, domn’ Tăun, îți mulțămesc... răspunse Ifrim, înroșindu-se ușor de atîta cinste cît i-o făcea. CAMILAR, TEM. 65. Grigoriță se uită furios la mine, se înroși pînă-n vîrful urechilor, dădu să zică ceva și nu zise nimic. HOGAȘ, DR. 240. ◊ Tranz. fact. Mă-nroșește singur gîndul Că tu ai aflat cu cale Tocmai azi să pui la probă Inima nevestei tale. COȘBUC, P. I 73. 3. Refl. (Rar, despre unele fructe sau legume) A deveni roșu (semn că a ajuns la maturitate); a se coace. Cireșile s-au înroșit. – Variantă: roși (ALECSANDRI, P. III 217, NEGRUZZI, S. II 38, EMINESCU, N. 25) vb. IV.

ROȘI, roșesc, vb. IV. (Adesea în concurență cu înroși) 1. Intranz. și refl. A căpăta o culoare roșie, a deveni roșu. Soarele în abur, ca un foc roșește. BOLINTINEANU, O. 10. Ceru-n zare se roșește. ALECSANDRI, P. A. 127. ♦ Tranz. A face să devină roșu (vopsind, colorînd, fardînd). Doamna deschise poșeta, își pudră nasul, își roși buzele. C. PETRESCU, Î. II 245. ◊ (Hiperbolic) Făcînd din pieptul vostru un zid, hotar de țeară, Roșind cu-a vostru sînge fierbinte, plin de viață, Siretul, Prutul. ALECSANDRI, P. III 217. ♦ (Despre persoane) A deveni roșu la față, a se îmbujora (ca efect al anumitor stări fizice sau, mai ales, psihice). Își umfla glasul, gesticula, se roșea. REBREANU, R. II 85. Și de ce-ai roșit?... Ai ceva de ascuns? DELAVRANCEA, O. II 139. Un astfel de răspuns îl făcu să roșească pe trimisul sultanului. BOLINTINEANU, O. 252. ◊ (Întărit prin comparații sau prin alte precizări) Se roșise, toată de bucurie. STANCU, D. 322. Nu ți-e rușine? iară Huțu s-a roșit pînă la urechi. SLAVICI, O. I 92. S-a roșit pînă-n vîrful urechilor. CARAGIALE, O. III 85. Fețele noastre se roșiseră ca niște rodii coapte. ALECSANDRI, O. P. 281. ◊ (Despre părți ale corpului) I se roșește obrazul. STANCU, D. 312. Pelițele de pe lumina ochiului i se roșise ca focul. EMINESCU, N. 25. 2. Intranz. (Poetic) A ieși în evidență (datorită culorii roșii); a apărea distinct pe un fond de altă culoare. Și pretutindeni pe ogoare-nguste... Roșesc ca macii, roși batiste, fuste, Și-albesc ca neaua pînzele de ii. D. BOTEZ, F. S. 79.

RUSESC, -EASCĂ, rusești, adj. Al rușilor, caracteristic rușilor, în felul rușilor; rus. Vizitiul în vechi costum rusesc, cu barba lungă, îi mîna cu hățuri coperite cu ținte de argint. NEGRUZZI, S. I 37. ♦ Provenit din Rusia, din Uniunea Sovietică. Ceai rusesc. ▭ Așteptau mereu... fumînd țigarete cu carton lung, rusești, oferite de Nicolaie Golescu. CAMIL PETRESCU, O. II 309. Un amiral cu somptuoasă barbă albă trecu... cu un ogar rusesc prins în lanț. C. PETRESCU, Î. I 11.

A SE ÎNROȘI mă ~esc intranz. v. A SE ROȘI. /în + roșu

A SE ROȘI mă ~esc intranz. 1) A căpăta culoare roșie; a deveni roșu. 2) (despre unele fructe și legume) A începe să se coacă, devenind roșiatic. /Din roșu

A ROȘI² ~esc intranz. 1) v. A SE ROȘI. 2) A suporta un sentiment de jenă; a trage rușine. * ~ până-n vârful urechilor a se emoționa foarte tare, îmbujorându-se la față. 3) A se zări ceva bătând în roșu. /Din roșu

A ROȘI¹ ~esc tranz. A face să se roșească. /Din roșu

RUSESC ~ească (~ești) Care este caracteristic pentru ruși; de rus. /rus + suf. ~esc

înroșí v. a (se) face roșu: de a sângelui vărsare pământul se înroșia NEGR.

roșì v. 1. a (se) face roș; 2. fig. a roși tare la față printr’o emoțiune vie.

rusesc a. ce ține de Rusia și de locuitorii ei.

înroșésc și roșésc v. tr. Fac roș: a înroși pămîntu pin sînge, feru pin foc. V. refl. Mă fac roș: feru s’a înroșit în foc, eŭ m’am înroșit de rușine. – Vechĭ rușesc.

roșésc v. tr. și refl. V. înroșesc. V. intr. (neol. după fr. rougir). Mă înroșesc de rușine: obrazu gros nu roșește.

1) rusésc, -eáscă adj. (d. Rus). De Rus, al Rusiiĭ: steagu rusesc.

rușésc, V. înroșesc.

înroși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înroșesc, 3 sg. înroșește, imperf. 1 înroșeam; conj. prez. 1 sg. să înroșesc, 3 să înroșească

roși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. roșesc, 3 sg. roșește, imperf. 1 roșeam; conj. prez. 1 sg. să roșesc, 3 să roșească

rusesc adj. m., f. rusească; pl. m. și f. rusești

înroși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înroșesc, imperf. 3 sg. înroșea; conj. prez. 3 să înroșească

roși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. roșesc, imperf. 3 sg. roșea; conj. prez. 3 să roșească

rusesc adj. m., f. rusească; pl. m. și f. rusești

înroși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înroșesc, imperf. 3 sg. înroșea; conj. prez. 3 sg. și pl. înroșească

roși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. roșesc, imperf. 3 sg. roșea; conj. prez. 3 sg. și pl. roșească

rusesc adj. m., f. rusească; pl. m. și f. rusești

înroși (conj. înroșească)

roși (conj. roșească)

roșesc, -șească 3 conj., -șeam 1 imp.

ÎNROȘI vb. 1. v. sângera. 2. a (se) înflăcăra, a (se) înfoca, (fig.) a (se) aprinde, a (se) încinge. (S-a ~ de emoție.) 3. v. îmbujora. 4. v. congestiona. 5. v. injecta.

ROȘI vb. 1. v. sângera. 2. v. îmbujora.

RUSESC adj. rus, (înv. și pop.) muscălesc, (înv.) mosc, moschicesc, rosian, rosienesc.

SCAI RUSESC s. v. holeră.

ÎNROȘI vb. 1. a (se) însîngera, a (se) roși, a sîngera, (înv.) a (se) crunta, a (se) încrunta, (înv. Mold.) a (se) mohorîți. (S-a ~ tot la rană.) 2. a (se) înflăcăra, a (se) înfoca, (fig.) a (se) aprinde, a (se) încinge. (S-a ~ de emoție.) 3. a (se) îmbujora, a (se) împurpura, a (se) roși, a (se) rumeni, (înv.) a (se) răsura, (fig.) a (se) aprinde. (S-a ~ la față.) 4. a se congestiona, (pop. fig.) a se aprinde. (Fața i s-a ~.) 5. (MED.) a se congestiona, a se injecta. (Ochii i s-au ~.)

ROȘI vb. 1. a (se) înroși, a (se) însîngera, a sîngera, (înv.) a (se) crunta, a (se) încrunta, (înv., în Mold.) a (se) mohorîți. (S-a ~ la rană.) 2. a (se) îmbujora, a (se) împurpura, a (se) înroși, a (se) rumeni, (înv.) a (se) răsura, (fig.) a (se) aprinde. (S-a ~ la față.)

RUSESC adj. rus, (înv. și pop.) muscălesc, (înv.) mosc, moschicesc, rosian, rosienesc.

scai rusesc s. v. HOLERĂ.

RUSESC, RUSEASCĂ, rusești, adj. ~ 2. Afurisit, blestemat. (din rus²)

chitară rusească v. chitară (II, 6).

EPISTULA NON ERUBESCIT (lat.) scrisoarea nu roșește – Cicero, „Epistulae ad familiares”, V, 12, 1. Autorul își scuză astfel confidențele din scrisori. În sens mai larg: hârtia suportă orice.

PODIȘUL CENTRAL RUSESC, regiune colinară în cadrul Câmpiei Ruse, cuprinsă între dealurile Smolensk-Moscova (la N), dealurile Donețului (la S), Don (la E) și C. Niprului (la V). Alt.: 230-250 m. Axată pe o zonă mai ridicată a fundamentului Platformei Ruse. De aici izv. o serie de râuri care se varsă în Marea Neagră și Marea Caspică. Depozitele de suprafață sunt argiloase și loessoide. Pădurile de foioase, silvostepa și stepa, în prezent în mare parte sunt înlocuite cu culturi agricole.

Epistola non erubescit (lat. „Scrisoarea nu roșește”) – vezi Hîrtia suportă orice. LIT.